Lovitura pe care Guvernul o pregătește în sistemul de pensii. Șeful asociației administratorilor de pensii, înlocuit

177

Radu Crăciun (foto), președintele directoratului BCR Pensii, a preluat și funcția de președinte al Asociației pentru Pensii Administrate Privat din România(APAPR), înlocuindu-l, înainte de termen, pe Iulius Postolache, șeful Allianz Țiriac Pensii, care nu mai rămâne nici măcar membru în Consiliul Director al Asociației. Sursele Capital susțin că Postolache iese complet din sistem părăsind și funcția deținută la AZT Pensii. El nu a putut fi contactat pentru detalii.

Schimbarea vine la doar un an după ce Postolache preluase conducerea APAPR, în condiţiile în care, în mod normal, asociaţia organizează alegeri o dată la trei ani.

Ceilalţi membri ai Consiliului Director al APAPR sunt: NN Pensii asigură Vicepresedinţia prin Andreea Pipernea, iar Generali Pensii (prin Ioan Vreme), Allianz-Țiriac Pensii Private (prin Mioara Măruşter) şi BRD SocGen (prin Claudia Ionescu) sunt membri.

Radu Crăciun îşi propune ca obiectiv principal să intensifice eforturile pentru educarea financiară a populaţiei, capitol la care APAPR a fost deficitară până acum, în opinia mai multor specialişti.

Crăciun este una dintre cele mai vocale prezenţe din domeniu şi unul dintre specialiştii care, inclusiv prin intermediul blogului personal, au încercat, de-a lungul timpului, să explice cum funcţionează pensiile private şi care sunt avantajele pe care ele le pot aduce românilor.

Radu Crăciun a fost şi singura voce din domeniu care a vorbit, chiar dacă nu direct,  despre posibilitatea ca statul să reformeze sistemul de pensii în aşa fel încât componenta privată să fie redusă sau anulată.

Despre această posibilitate, Crăciun a scris încă de la finalul lunii martie 2017, cu puţin timp înainte ca Raluca Țintoiu, fosta şefă NN Pensii, să fie sancţionată cu cea mai mare amendă din istoria ASF tocmai pentru că firma pe care o conducea a trimis clienţilor un mesaj prin care aceştia erau atenţionaţi că statul plănuieşte să intervină asupra contribuţiilor. Țintoiu, care a şi dat în judecată ASF, şi-a pierdut atunci dreptul de a mai conduce vreo firmă din domeniu.

”Naţionalizarea fondurilor de pensii private din Ungaria şi Polonia a dus la pierderi certe în cel puţin două planuri: lăsarea şi în viitor a pensionarilor la cheremul unui stat din ce în ce mai sărac şi văduvirea economiei naţionale de importante fonduri de dezvoltare. Nu pot decât să doresc decidenţilor români să stea departe de iluzia soluţiilor pe termen scurt, care produc daune ireparabile pe termen lung pentru cei care, prin impozitele pe care le plătesc, fac ţara să meargă”, a spus atunci Crăciun.

Ca tot unitar, APAPR a preferat de-a lungul timpului să aibă poziţii mai degrabă rezervate inclusive referitor la marile decizii luate de stat şi chiar există voci din mediul financiar care au reproşat asociaţiei că nu s-a implicat sufficient în educaţia financiară a populaţiei.

Mutarea de la APAPR vine în cea mai grea perioadă prin care trece sistemul de pensii private.

După ce au redus contribuţia către pilonul II de pensii, autorităţile au arătat, în repetate rânduri, că vor urma şi alte mutări în sensul reducerii importanţei pensiilor private.

Cea mai vehiculată variant este aceea ce pensiile de pilon II, în present obligatorii, să devină opţionale, cee ace ar echivala, defapt, cu desfiinţarea lor şi mutarea parte către bugetul de stat (pilonul II), parte către pensiile facultative (pilonul III).

O altă variantă care a fost avansată pe surse este reducerea la zero a contribuţiei către pensiile private, adică o naţionalizare indirectă a acestor fonduri, pe un model aplicat şi în Ungaria sau Polonia.

Circa 7 milioane de români contribuie la pensiile private obligatorii, acolo unde s-au strâns, în cei zece ani de existenţă în jur de 10 miliarde de euro.

Randamentul mediu anualizat obţinut de fondurile de pensii, adică suma pe care plasamentele făcute au adăugat-o la contribuţia oamenilor, este de circa 9%.

sursa: capital.ro

LĂSAȚI UN MESAJ