O judecătoare din București a fost agresată, urmărită și hărțuită de soțul ei, un colonel de armată din București. Într-o societate unde violența în familie este un obicei, importantul magistrat femeie nu a putut fi protejat nici măcar de legile specifice.
Ea a ajuns să fie înregistrată și bătută de soț, într-un dosar cu mare putere simbolică, prezentat de Libertatea. Trei activiste pentru drepturile femeilor explică pentru ziar care sunt semnificațiile acestui caz, inclusiv asupra felului în care ne raportăm ca societate la violența domestică.
Magistratul în cauză este unul cu experiență și poziție în sistemul judiciar. De la începutul prezentării cazului, redacția i-a protejat identitatea, precum în cazul oricărei victime a agresiunilor.
Procesul soțului judecătoarei, de unde am documentat faptele, e unul simbolic. El arată că statutul social ridicat nu înseamnă diminuarea cazurilor de violență, cum se crede adeseori, ci poate însemna chiar perfecționarea instrumentelor de agresiune, explică Giulia Crișan, avocată la asociația Anais, care apără drepturile femeilor.
Giulia Crișan crede că în acest caz, colonelul a vrut să-și prindă partenera „cu ceva legat de activitatea profesională și să o compromită definitiv, să o distrugă total”.
„Modul lui de acțiune mi se pare diabolic. Cu cât urcăm nivelul de pregătire sau de statut social al familiei, asistăm la niște acte de violență mult mai agresive. Toată lumea se sperie de violența fizică. Dar partea asta psihologică, de hărțuire, de amenințare, de șantaj permanent, poate fi mult mai dură. De asta foarte multe victime ajung la sinucidere. Agresiunea este mult mai profundă”, spune Giulia Crișan.
CV-ul e de multe ori alibi pentru agresor De multe ori, statutul contează în apărarea pe care și-o construiește agresorul.
CV-ul devine un argument că agresorul nu ar fi putut face așa ceva, continuă avocata.
„Ați văzut care a fost alibiul colonelului în dosarul penal? Este ireproșabil la locul de muncă, are numai evaluări bune, de parcă noi aici analizăm activitatea lui profesională. Sau ați văzut de câte ori o femeie este ucisă și presa intervievează vecinii.
Toți vorbesc la superlativ despre agresor, era băiat bun, saluta pe toată lumea, suntem șocați, nu ne așteptam.
Cel care salută vecinii pe stradă nu înseamnă că nu este un agresor în propria familie.
Cel care este un profesionist la locul de muncă nu înseamnă că se poartă la fel (în familie). Unitatea militară din care făcea parte a luat măsuri cu privire la el, după ce a fost condamnat? Noi, societatea, iertăm agresorii”, adaugă Giulia Crișan.
Avocata spune că a avut un caz similar. Agresorul era din zona militară, iar victima, deși a divorțat și a obținut ordin de protecție, e hărțuită și acum de fostul soț, după ani.
„Îi hărțuiește cu tot felul de procese, le face petiții la locul de muncă, fratelui ei, mamei, pe toți i-a dat în judecată.
O hărțuire permanentă. Chiar ieri mi-a dat mesaj de Crăciun și mi-a zis: «Doamnă, ne hărțuiește în continuare, poate mai stăm de vorbă după sărbători. A venit omul cu 100 de pagini de evaluări psihologice, declarații ale colegilor.
Domnule, stai că noi nu îl evaluăm să îl angajăm. Eu vorbesc de comportamentul în sânul familiei, care este total schimbat față de cel de la locul de muncă. El, fiind militar, prin prisma jobului este obișnuit să comande. Când el vorbește, toată lumea trebuie să ia poziție de drepți și să tacă”, spune avocata de la asociația Anais.
Sursa: https://www.libertatea.ro/stiri/ce-arata-cazul-judecatoarei-agresate-de-sotul-colonel-3903688
