Iţele reabilitării termice a blocurilor din Timişoara, descâlcite de DNA

410

De ce au ajuns supecţi şi acuzaţi liderii administraţiei din Primăria Timişoara

Ultimul scandal care a zguduit scena administrativă din Timişoara este legat de audierea liderilor Primăriei Timişoara. Primarul, unul dintre viceprimari şi şeful de la Direcţia Tehnică au trecut, în urmă cu mai puţin de o săptămână, pragul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Toţi sunt acuzaţi de procurori că au ajutat la falsificarea unor documente care au stat la baza finanţării nerambursabile pentru reabilitarea termică a zeci de blocuri din oraş. Iţele poveştii care a început în urmă cu 6 ani trebuie descâlcite acum de procurori.

Neînţelegere cu proiectantul, deschiderea dosarului de corupţie

Audierile la sediul DNA Timişoara au pornit după deschiderea unui dosar de corupţie. Acesta, la rândul său, ar fi fost deschis după o plângere penală a proiectantului angajat în 2013 pentru întocmirea proiectelor tehnice de reabilitare. Aşa au ajuns, vineri, 15 iunie, şi joi, 14 iunie, la DNA pentru a da explicaţii: Nicolae Robu, primarul Timişoarei, Dan Diaconu, viceprimarul liberal al oraşului, Culiţă Chiş, directorul Direcţiei Tehnice din Primăria Timişoara, şi Ana Georgiu, şeful biroului de reabilitări termice din Direcţia de Dezvoltare a Primăriei Timişoara. Toţi ar fi ajutat la falsificarea documentelor care au dus la absorbţia fondurilor europene, spun anchetatorii.

Povestea a început în 2012, când proaspăta instalată administraţie Robu a decis să acceadă la bani europeni pentru reabilitarea termică a blocurilor din Timişoara. A întocmit dosarele şi a început să caute un proiectant care să întocmească proiectele tehnice. Nu a căutat mult pentru că a găsit un specialist chiar în curtea Partidului Naţional Liber, condus de însuşi primarul Nicolae Robu.

La începutul anului 2013 s-a semnat contractul pentru proiectare, atribuit direct. Suma din contract era cu puţin sub 80.000 de lei, adică sub pragul de licitaţie de 30.000 de euro. Proiectatntul, firma Proiect C & A, a pornit pe teren pentru a vedea ce blocuri trebuie reabilitate. Atunci a realizat că în realitate sunt mai multe imobile decât cele convenite cu colegii liberali, Nicolae Robu şi Dan Diaconu. Potrivit consilierilor din opoziţie, în acte apăreau 64 de blocuri, iar suma acordată era insucientă pentru a le acoperi. Fiindcă nu s-au înţeles, proiectatul a deschis proces în instanţă.

Acesta a pretins o sumă de bani de 9 ori mai mare, aproape 1 milion de lei. Autorităţile au refuzat să plătească, iar proiectantul a refuzat să dea proiectele tehnice pentru dosarul de finanţare. Neregulile din contracte au început să iasă la iveală, mai ales după ce Primăria Timişoara a pierdut procesul în prima instanţă.

„Contactul s-a întocmit în urma unui caiet de sarcini în care nu a fost specificat numărul de blocuri care urmează a fi reabilitate. Nici într-un caz nu este normal. Trebuie să fim mult mai atenţi când semnăm astfel de contracte, ele trebuie să fie mult mai clare”, spunea, în 2015, Ramona Olteanu, pe atunci consilier local din partea PSD.

Curtea de Apel Timişoara a dat însă dreptate Primăriei Timişoara un an mai târziu. Între timp, autorităţile au depus cereri de finanţare la ADR Vest şi au primit 10 milioane de euro pentru reabilitarea a 50 de blocuri din Timişoara. Însă suspiciunile de fals planează şi acum asupra mai marilor din primărie, dovadă că DNA i-a audiat în calitate de suspecţi.

Apărarea primului cetăţean al urbei

Imediat după audierile de săptămnă trecută, primarul Timişoarei, Nicolae Robu, a ţinut să facă unele precizări. Cum ne-a obişnuit, a postat toată apărarea lui pe Facebook.

„Astăzi (n.r. — vineri, 15 iunie) am fost chemat la DNA pt. a mi se aduce la cunoștință că am calitatea de suspect într-un dosar legat de anveloparea unor blocuri pe fonduri europene. Așadar, calitatea se SUSPECT, nu aceea de PUS SUB ACUZARE, cum intoxică unii.

Ce pot spune este că N-AM NICIO NELINIȘTE în ceea ce mă privește, pt. că n-am făcut personal nicio ilegalitate și nici n-am cerut altora să facă, nici pe această speță, nici pe altele. Dimpotrivă, mereu le cer tuturor colaboratorilor să respecte cu sfințenie legea. Eu sunt implicat în această speță:

1) o dată, prin refuzul de a satisface pretențiile proiectantului de a i se plăti sume peste valoarea contractului de achiziție — 15.000 euro —, încheiat prin atribuire directă în baza și în limitele legii achizițiilor publice, deci: cu plafon la 15.000 euro, ridicat ulterior la 30.000 euro, pretenții rezultate în urma reevaluării de către el a valorii muncii lui, refuz suspectat de abuz în serviciu în dauna firmei în cauză;

2) a doua, iară prin faptul că am semnat declarațiile cerute de procedurile de accedere la fonduri europene, că toate documentele conexe cererii de finanțare sunt legale — lucru asupra căruia eu am primit toate garanțiile de la aparatul de specialitate —, în condițiile în care există suspiciuni că s-ar fi comis de către anumite persoane falsuri etc. Evident, n-am avut știre de așa ceva!

Firesc, îmi voi susține nevinovăția când voi fi chemat să dau declarații, eu prin tot ce am făcut acționând cu bună-credință, cu convingerea că tot ce se întâmplă este legal, că fac o faptă bună, aducând României, Timișoarei, unui număr mare de familii, până la urmă — dacă îmi amintesc bine, 1.500! —, milioane de euro din fondurile europene nerambursabile.

Iată, dacă tradiția în România este să se dea bani peste cât este meritat către firme ale unor membri din același partid cu decidenții, eu sunt acuzat că am dat prea puțin, că N-AM VRUT SĂ PLĂTESC NICIUN LEU ÎN PLUS PESTE CÂT PREVEDE CONTRACTUL! (proiectantul era membru important al PNL Timiș, cu activitate în Secretariatul General).

În fine, țin să declar că eu iau ca pe ceva normal că sunt audiat, că, având semnătură pe niște documente care girează documente asupra cărora planează suspiciuni de ilegalitate — fals etc. —, mă fac suspect, și am încredere că procurorul de caz va face lumină în ceea ce ne privește pe fiecare din cei implicați. Am încredere în colegii mei, altfel nu i-aș fi acceptat ca și colaboratori, dar, de garantat, EU NU GARANTEZ DECÂT PENTRU MINE! Este un principiu de viață al meu, la care am ajuns după circa 50 de ani de experiență”, a scris Robu pe Facebook.

Primarul liberal nu s-a oprit în a da declaraţii la DNA şi a se apăra în spaţiul public. A început să facă şi dezvăluiri din dosar. Potrivit tot unei postări publice, edilul-şef susţine că proiectantul l-a şantajat pentru a obţine banii ceruţi şi că el este cel care încearcă, prin ancheta DNA, să primească banii.

Nicolae Robu spune că patronul Proiect C & A este cel care a depus plângerea penală la DNA împotriva sa. Mai mult, a publicat textul unui SMS prin care, crede Robu, îşi arată nevinovăţia.

„Iată SMS-ul trimis de mine în 07.04.2014 proiectantului care a făcut plângerea la DNA împotriva mea, reclamând că NU AM VRUT SĂ-I PLĂTESC NICIUN LEU ÎN PLUS față de cât a prevăzut contractul cu Primăria semnat de el, de bunăvoie și nesilit de nimeni. Și aceasta este prima acuză la adresa mea!

1) Pentru mine n-a contat că acel proiectant era membru important — activist activ în Secretariatul General al PNL Timiş! Aşa cum nu contează nici alte aspecte dincolo de lege, în raport cu nimeni! Eu am prieteni și dușmani doar în viața privată și politică, nicidecum în exercitarea atribuțiilor de Primar!

2) Eu n-am comis niciun fals, n-am făcut nicio ilegalitate — pentru asta garantez — și nu știu ca cineva din Primărie să fi făcut, că, dacă aș fi știut, n-aș fi tolerat, evident! Dar dacă, totuși, cineva a greșit, atunci acel cineva evident că trebuie să dea socoteală”, a postat primarul pe reţeaua de socializare.

Până la finalizarea anchetei, în acest dosar sunt consideraţi suspecţi Robu, Diaconu, Chiş şi Georgiu. Dacă cercetările concluzionează că dosarul pentru finanţarea europeană a fost falsificat, atunci există riscul real ca toate cele 10 milioane de euro să fie cerute înapoi de Uniunea Europeană, iar liderii administraţiei să ajungă după gratii.

LĂSAȚI UN MESAJ