Domnul Ioan Holender a anunțat luni, 19 februarie a.c., printr-un comunicat, că demisionează din funcția de președinte onorific al Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021 (TM 2021). Cel mai longeviv (19 ani) director din istoria Operei din Viena și unul dintre cei mai cunoscuți timișoreni în lume, dl Holender, a justificat demisia astfel: „Având în vedere că nu am fost nicicând consultat de Asociația Timișoara – Capitală Europeană a Culturii, deși sunt Președintele de Onoare al acesteia, mă retrag din această “funcție”, pe care în fond nu am îndeplinit-o niciodată și pe care nu mai doresc să o dețin. Vă rog să excludeți numele meu din acest context.”
Domnia sa a avut amabilitatea să ne răspundă, în exclusivitate, la trei întrebări.
– Stimate domnule Holender, după ce ați anunțat demisia din funcția de președinte de onoare al Asociației TM 2021, ați fost contactat de vreunul dintre liderii acestui organism, care să încerce să vă determine să reveniți asupra deciziei?
– După ce i-am trimis doamnei Simona Neumann comunicatul de presă, am primit un e-mail amplu din partea dumneaei, în care încerca să îmi prezinte realizările Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021 și îmi mulțumea pentru discuțiile constuctive, purtate în perioada candidaturii Timișoarei. Nu, nu a încercat să mă determine să revin asupra deciziei și nici nu m-a contactat personal ieri (luni, 19 februarie, n.n.), când doamna Neumann a fost la Viena, prezentând proiectul într-o librărie, alături de două personalități literare, care nu au nicio legătură cu TM 2021.
– Demisia dumneavoastră vine în contextul în care o serie lungă de intelectuali activi ai Timișoarei, implicați profund în viața culturală a cetății, reproșează disfuncționalități în modul în care Asociația TM 2021 îți face treaba și cheltuiește banii alocați pentru evenimentele culturale. Exagerează acești oameni? Cum funcționează boardul Asociației? Nu v-ați pripit cu demisia, totuși?
– Nu m-am pripit cu demisia, deoarece știu că personalitățile culturale numite de mine în comunicatul de presă, dar și altele, nu au fost consultate și nici invitate să facă propuneri din partea instituțiilor pe care le conduc cu succes. Cred că Directorul Artistic din Suedia vede Timișoara noastră ca pe un oraș în curs de dezvoltare, rămas în urmă, desigur neștiind nimic nici despre trecutul și nici despre prezentul acestuia; Timișoara a fost dintotdeauna un centru cultural muzical, teatral și literar important.
– Dacă ați fi consultat în legătură cu anul 2021 și cu ce ar trebui făcut atunci, dar și până atunci, ca Timișoara să eficientizeze cât mai bine șansa de a fi Capitală Culturală Europeană, ce sfaturi ați da în acest sens?
– Ar fi trebuit doar să se fi interesat ce a făcut Sibiul când a devenit Capitală Culturală Europeană. Deși am sfătuit-o pe doamna Simona Neumann să-l contacteze pe minunatul Constantin Chiriac de la Sibiu și să îi ceară ajutorul, nu a făcut-o. În primul rând, ar fi trebuit să se depună eforturi pentru restaurarea clădirilor de mare valoare arhitecturală, și nu vorbesc aici doar despre cele din centrul Timișoarei. Directorul Operei, Corneliu Murgu, ar fi vrut și ar fi putut, cu ajutorul meu, să organizeze la Timișoara cea mai cunoscută competiție de operă din lume – “Operalia” lui Plácido Domingo. La Pécs, în Ungaria, a fost organizat în trecut acest concurs și, pentru câteva zile, orașul a devenit un centru de importanță mondială pentru viața muzicală și a atras atenția mass-mediei europene și americane.
Aș fi propus organizarea atât a unui concurs în vederea creării unei lucrări teatrale și muzicale, având ca temă trecutul și prezentul Timișoarei, cât și a unuia de literatură.
Având trei teatre, care funționează în trei limbi diferite, precum și instituții ca Opera Națională Timișoara și Filarmonica Banatul, aș fi propus să fie invitate și alte instituții internaționale similare, pentru a deschide noi orizonturi timișorenilor, prezentând în același timp orașul nostru personalului artistic invitat.
Pe scurt, am certitudinea că nimic din ceea ce Timișoara a fost și este, în sensul agendei sale culturale, nu interesează și, din păcate, această sursă nu este deloc exploatată. Bugetul alocat Timișoarei – Capitală Culturală Europeană 2021 nu este folosit în acțiuni care au vreo legătură cu trecutul și prezentul orașului, urmărindu-se doar, într-o manieră superficială, a se face ceva nou și altfel. Asociația TM 2021, prin cei care astăzi o conduc, privește exclusiv spre Bruxelles, căutând doar să bifeze îndeplinirea cerințelor birocratice ale proiectului. Organizarea unui spectacol de circ (!) din Suedia, oricum ar fi fost acesta prezentat, subliniază modul de abordare a celor implicați. Nu cred că primarul orașului, domnul profesor doctor Robu, pe care îl apreciez încă din perioada activității domniei sale la Universitatea Politehnica din Timișoara, a fost sau este implicat, ca for superior, în toate acestea.
Deși mi-am petrecut primii 25 de ani de viață în Timișoara, devenind mai târziu Cetățean de Onoare al acesteia, ca urmare a activității susținute la Opera din Viena, la Festivalul George Enescu din București, dar și în urma cărților scrise de mine – pe scurt, un titlu acordat pentru întreaga mea viață, nu am avut posibilitatea de a-mi expune ideile în privința Timișoarei mele – Capitală Culturală Europeană 2021, nefiind vreodată invitat să o fac.
Interviu realizat de Robert Șerban
