Timișoara, de-a lungul timpului, și-a adjudecat pe bună dreptate o serioasă pleiadă de recorduri. Foarte multe întâietăți sunt apanajul spiritului iscoditor și neliniștit al cetățenilor urbei noastre. De la iluminatul electric la tramvaiele electrice nu este decât un pas, evident făcut aici, în Orașul Florilor. De la prima geometrie neeuclidiană până la primul calculator electronic iar nu a fost decât un pas, de mai mult de un secol.
Și în zilele noastre meșterii din toate domeniile încercă să fie primii. Dar față de cei din vechime nu prea reușesc decât la năzbâtii greu de înțeles. Una dintre intersecțiile din centrul burgului încearcă să intre în Cartea Recordurilor. Cu toate că nu este extrem de circulată și nu încrucișează decât două artere de circulație, locul de vază este ca și reținut.
La întâlnirea străzii Augustin Pacha (fostă Rodnei) cu strada Proclamația de la Timișoara pe o suprafață doar cam cât un sfert de stadion de fotbal, a apărut o pădure. Mare și falnică. Un singur inconvenient are: că nu dă oxigen. Este o pădure de stâlpi. De oțel galvanizat sau inox ori materiale mai puțin nobile, materialul plastic și fierul ordinar. Despre utilitatea majorității stâlpilor nu-i e greu oricărui pieton cu bun simț să își dea cu părerea. Semnele de circulație ori nu se văd de vegetația crescută peste ele ori de mâzgăliturile plictisiților. În schimb o categorie de cetățeni ar putea trage foloase din densitatea mare de stâlpi. Aceia ce au nevoie de un punct de sprijin suplimentar când merg noaptea acasă pe mai multe cărări.
Pentru reprezentanții Cărții Recordurilor, ce vor veni să omologheze intersecția cea mai mică având cei mai mulți stâlpi, am încercat un mic rezumat:
-9 stâlpi mari de susținere a rețelei de alimentare a tramvaiului.
-13 stâlpi mai mici și mai noi pentru susținerea noilor semafoare ce cred unii optimiști că vor fluidiza circulația.
-8 stâlpi mai mici din țeavă mai subțire ce susțin semnele de circulație. Unii nu poartă nimic, doar ocupă locul degeaba.
-4 stâlpi din inox pentru blocarea trecerii pietonilor. Semnele din caldarâm arată fără tăgadă că au fost mult mai mulți, dar au mai căzut la datorie sub rotile nărăvașe.
-6 stâlpi din plastic negru cu scop neclar. Poate de a bloca trecerea nu se știe cui.
– o bucată blocator ce se poate coborî și ridica după voia cui are cheia de deblocare. Oricum acesta stă tot timpul coborât, deci nu-și are rostul.
Cine stă bine cu aritmetica poate să încerce singur o adunare. Este doar o încercare simplistă de inventariere a stâlpilor. Mai sunt și alte blocaje în acel perimetru. Și după urmele de șantier, se pare că vor mai crește și alții în continuare.
