De câte ori este necesar, conducerea Inspectoratului Teritorial de Muncă Timiș caută să se întâlnească cu mediul de afaceri local, pentru a discuta cele mai noi reglementari ce apar în legislație. O binevenită ședință de lucru mijlocită de Camera de Comerț Industrie și Agricultură Timiș cu reprezentanți ai firmelor ce activează pe piața muncii zonale a avut loc și astăzi.
Din parte ITM-ului, Inspectorul șef Pavel Kasai a prezentat principalele probleme cu care se confruntă în legătură cu firmele din județ. Unul dintre principalele neajunsuri se referă la o masivă plecare a forței de muncă din județ. Este o adevărată hemoragie de muncitori. Nu mai puțin de 12 000 lucrători pleacă în fiecare lună. Este o cifră enormă. Din aceștia cam 600 sau poate chiar 700 pleacă în mod legal la pensie. Dar restul caută locuri mai bune în străinătate. De cele mai multe ori fără nici un fel de acte legale. Mulți preferă însă să stea acasă și fie să nu muncească nimic, fie au munci plătite la negru. Toate aceste cazuri reprezintă pierderi prin neplata contribuițiilor legale la stat. Bugetul are de pierdut sume importante în fiecare lună.
Se observă o migrație a lucrătorilor. Vin în județul Timiș, mai ales la muncile de șantier, oameni din zonele Maramureșului și Năsăudului. O altă migrație, de o altă factură, se mai observă la munca mediu și înalt calificată care se caută de către firmele multinaționale. Acestea operează în domeniul pieselor auto, construcțiilor de mașini și subansamble sau chiar în industria electronică. Aici vin lucrători din județe din sudul țării ca Mehedinți, Gorj și mai nou chiar din Argeș.
În zona de vest a județului sunt o mulțime de pensiuni, chiar hoteluri, ocupate cu cazarea acestor muncitori veniți de departe. Cu câteva luni în urmă a avut loc o discuție la nivel interguvenamental, între România și Serbia, pentru o posibilă colaborare între cele două țări. Este mult mai simplu să aduci în zona de frontieră muncitori din Serbia, de la câțiva kilometri sau cel mult câteva zeci, decât de la sute de kilometri din nordul țării.
O altă problemă în care se împlică ITM este cea a firmelor ce „uită” să-și plătescă salariații. Sunt întârzieri de o lună până la trei luni la primirea banilor. Au fost primite 1480 de sesizari referitoare la neplata drepturilor bănești normale sau neplata orelor suplimentare lucrate.
Dar cel mai mare necaz este cel legat de numeroasele accidente de muncă unele chiar mortale. Se fac controale de sănătatea și protecția muncii, însă fie nu se respectă normele fie instructajele obligatorii se fac superficial. A crescut îngrijorător numărul celor ce rămân fără capacitate de muncă totală sau diminuată. De asemenea, un semnal de alarmă îngrijorător se trage privitor la ce se întâmplă cu muncitori străini, care cad victimele accidentelor de producție. Chiar firme mari și de notorietate, precum Continental de pildă, au avut cazuri de acest gen cu muncitori veniți din occident.
Un aspect mai puțin grav, dar de interes, este semnalat de conducerea Inspectoratului de muncă cu privire la vechile cărți de muncă. ITM deține încă mii de cărți neridicate de titulari. În lunile de vară, în perioada de concedii, mai vin muncitori plecați (unii chia de zeci de ani) în străinătate să-și recupereze cărțile de muncă necesare la pensionare.
La întâlnirea de lucru de azi a avut loc și un schimb de întrebări și răspunsuri între inspectori și reprezentanții firmelor. Florica Chiriță, directorul Camerei de Comerț Industrie și Agricultură consideră că astfel de seminarii sunt foarte utile și este hotărâtă să continuie organizarea lor ori de câte ori este necesar. Și alte instituții vor urma exemplul și deja și-au arătat interesul să participle la întâlniri similare pe teme specifice activității lor.
