În această toamnă se împlinesc 300 de ani de când Timișoara și-a schimbat total direcția de dezvoltare. Până în vara anului 1716, era o cetate fortificată unde-și avea sediul administrativ un vilayet otoman.
Din toamna aceluiași an începe o nouă era de dezvoltare accelerată a urbei ce va deveni în destul de scurt timp o adevarată locomotivă economică a întregii provincii. De fapt, întregul Banat în forma sa modernă va renaște după anexarea de către trupele austriece ce înfrâng armatele otomane.
La mansarda Muzeului Național al Banatului din Bastion a avut loc vernisajul expoziției ce marchează cei trei sute de ani scurși de la intrarea comandantului de oști Eugeniu de Savoya în Cetate. Evenimentul s-a întamplat în luna octombrie, dar toată această vară și toamnă se vor marca momente din acel an de răscruce.
La inițiativa Monseniorului Martin Roos, episcop al diecezei Romano-Catolice de Timișoara, și cu implicarea a zeci de instituții, s-a reușit o expoziție de excepție.
„Timișoara 1716. Începuturile unui oraș european” aduce în sălile de expunere un crâmpei important din viața și activitatea celor de acum trei sute de ani din acest oraș. Se pot vedea de la pietre funerare turcești, arme de foc și arme albe din epocă. Steaguri ale unor unități, obiecte de cult ale diverselor etnii, înscrisuri, obiecte casnice, stampe și tablouri, toate aduc aminte de acel an zbuciumat. Nu lipsesc hărțile mai schematice sau mai complexe, cărți de cult dar și laice, medalii comemorative și multe altele.
O scurtă vizită la expoziție se poate asemui cu o scufundare în trecut. Oricine trece prin sălile mansardei va retrăi cu mintea un moment major din istoria locală.
Claudiu Ilaș, gazda întalnirii, a evidențiat munca asiduă a colectivului implicat în realizarea expozitiei. Episcopul Martin Roos a amintit caracterul creștin al provinciei ce are cam un mileniu de atestare a primei episcopii pe aceste meleaguri. Nici măcar în perioada otomană nu a încetat viața religioasă creștină în oraș. Mărturie stau scrisori trimise la Roma din secolul XVI-lea, care vorbeau despre necesitatea unor preoti și învătători în oraș.
Autoritățile de la nivel judetean și municipal au vorbit despre nevoia de implicare colectivă în păstrarea istoriei locului. Nu au lipsit nici specialiștii de la alte muzee din țară, cum ar fi de la Sibiu, Reșița sau Caransebeș, care au apreciat munca bănățenilor. Amintim publicului interesat că încă se mai poate vedea și expoziția găzduită de Domul Catolic din Piața Unirii cu exponate din aceiași perioadă istorică.
