De când face omul schimburi de mărfuri ori negoț se cunoaște o vorbă plină de înțelepciune ce zice că „reclama e sufletul comerțului!”.
Chiar acum în timpurile astea moderne când totul este electronic, on line, or virtual, reclama nu a scăzut în valoare dimpotrivă a căpătat noi valențe de adevărată știință ce face diferența între succes ori faliment în afaceri.
La pas prin Timișoara ce poate vedea orășeanul grăbit? Dacă ridică ochii la o înălțime mai mare de un stat de om în plină piață a Libertății se lăfăie un afiș imens. Nu e vorbă goală ci chiar este imens acoperind o bună bucată din „Casa cu Atlanți” din streașină până în trotuar.
Acolo tot iubitorul de muzică este îndemnat să ia parte la marele eveniment de la Cluj cu numele de Untold. Fenomenul a trecut de mult de granițele județului respectiv. Oricine a auzit și știe ce este respectivul festival. Ba chiar este foarte bine că se face reclamă atât de intensă (evident doar dacă se respectă termenii legali) și dacă are și municipalitatea noastră un cât de mic profit.
Dar parcă este mare diferența de cum se face la noi strigarea la câte un eveniment similar. Uneori mai vezi câte un afiș mic și prăpădit la un colț de stradă unde trece nevăzut și alta este felul cum te cheamă la festival organizatorul clujean cu un afiș de multe zeci de metri pătrați în plin centrul urbei noastre.
Oare la fel de bine este mediatizat orice eveniment de orice natură de la noi din Timișoara în alte orașe ale țării? Sau pe specialiștii timișoreni îi apăsă timorarea și nu îndrăznesc să gândească în perspectivă și în proporții mari?
Oare câte afișe uriașe au fost cu recent încheiatul festival „Diskoteka” prin orașele din Ardeal?
Dacă tot există acea mult trâmbițată alianță a celor patru orașe din vest ce vor să propășească împreună vor îndrăzni și timișorenii să-și lipească un afiș la Cluj? Ori măcar la Apahida? Sau marii specialiști timișoreni în reclamă se vaită încă de veșnica lipsă a banilor? Pe când alții au trecut de faza asta și știu să cheltuie bani ca să facă bani.