Ignoranță sau propagandă?

590

De câteva zile, presa românească este asfixiată de tot felul de „experți” și de lideri ai unor asociații patronale care perorează extrem de vehement că în România ar exista în acest moment un număr exccesiv de „bugetari” în raport cu necesitățile social-economice reale ale țării noastre. Mai ales acum când coronavirus – ul va determina o recesiune fără precedent. Însă, studiul de caz prezentat în continuare reflectă în mod mod indubitabil faptul că această aserțiune nu are nicio legătură cu realitatea.

      Geo                        Mii persoane NS la 1000 locuitori
     NL    NTS     SSP    SSG  NTS  SSP  SSG
UE 27 446.825 178.446 129.516 48.930 399 290 109
Suedia   10.230     4.930     3.207   1.723 482 314 168
Danemarca     5.806     2.816     1.911      905 485 329 156
Luxemburg        614        437        347        90 712 565 147
Olanda   17.282     7.994     5.478   2.516 463 317 146
Finlanda     5.518     2.346     1.583      487 425 287 138
Germania   83.019   41.102   29.783 11.319 495 359 136
Belgia   11.455     4.072     2.583   1.489 355 225 130
Franța   67.013   25.499   17.167   8.332 380 256 124
Austria     8.589     4.001     2.944   1.057 452 333 119
Irlanda     4.904     1.941     1.358      583 396 277 119
Lituania     2.794     1.226        908      318 439 325 114
Malta        494        217        162        55 437 326 111
Estonia     1.325        586        440      146 442 332 110
Ungaria     9.773     4.374     3.374   1.000 448 346 102
Portugalia   10.277     4.303     3.281   1.022 419 320   99
Letonia     1.920        794        609      185 414 318   96
Spania   46.937   17.458   12.990   4.468 372 277   95
Cehia   10.650     4.693     3.692   1.001 441 347   94
Slovenia     2.081        849        656      193 408 315   93
Croația     4.076     1.471     1.096      375 361 269   92
Cipru        876        387        308        79 442 352   90
Slovacia     5.450     2.123     1.636      487 390 301   89
Grecia   10.725     2.959     2.011      948 276 188   88
Polonia   37.973   13.099     9.784   3.315 345 258   87
Bulgaria     7.000     2.646     2.087      559 355 275   80
Italia   60.360   19.468   14.669   4.799 323 243   80
România   19.414     6.603     5.408   1.195 340 278   62

Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/web/main. NS – numărul de salariați (2019); NL – numărul de locuitori la începutul anului 2019; NTS – numărul total de salariați (2019); SSP – numărul de salariați din sectorul privat (2019); SSG – numărul de salariați din instituțiile de stat (2019).

Într-adevăr, dacă analizăm datele din studiul de caz precedent, vom constata că România a înregistrat anul trecut cel mai mic număr de salariați din instituțiile de stat (sănătate, învățământ, administrație, protecție socială și apărare) la 1000 de locuitori  comparativ cu celelalte țări din UE 27. Astfel, nivelul indicatorului menționat era anul trecut de 62 de salariați la 1000 de locuitori în cazul României, un nivel mai mare decât în Italia (80), Bulgaria (80), Polonia (87), Grecia (88) și Slovacia (89), ca să nu mai vorbim de UE 27 (109), Franța (124), Belgia (130), Germania (136), Finlanda (138), Danemarca (156) sau de  Suedia (168).

În al doilea rând, datele precedente reflectă faptul că numărul de salariați din sectorul privat la 1000 de locuitori înregistrat de România în anul trecut (278) a fost mai mare deât în Grecia (188), Italia (243), Polonia (258), Bulgaria (275) și Spania (277), fiind cu doar 4% mai mic în comparație cu media UE 27 (290).

În acest context, este evident că aserțiunea conform căreia instituțiile de stat românești sunt în acest moment supradimensionate și intolerabil de costisitoare implică fie ignoranță, fie interese de natură propagandistică, fie și una și alta. Pentru că așa cum am argumentat anterior, numărul de salariați la 1000 de locuitori a fost anul trecut în România cu mult mai mic în comparație atât cu media UE 27, cât și cu toate celelalte țări din UE 27. Pe de altă parte, cheltuielile bugetului de stat au reprezentat în anul trecut doar 35% din PIB, acest nivel fiind cu mult mai mic în comparație cu media UE 27 (circa 47% din PIB). [1], [2].

Nota bene, aserțiunile din media românească conform cărora riscurile extreme care afectează în acest moment sectorul privat al economiei românești ar fi generate de numărul exccesiv de salariați și de costurile prohibitive din sectorul public al economiei reprezintă, în opinia mea, o contradicție în termeni. Pentru că în acest moment, statul român este, la propriu, un „stat minimal”, atât în ceea ce privește numărul de salariați la 1000 de locuitori, cât și în ceea ce privește nivelul cheltuielilor bugetare. Însă , așa cum se întâmplă întotdeauna în „vremuri tulburi”, este mult mai util să pui la stâlpul infamiei „dușmanii poporului”, decât să-ți recunoști propriile erori sau neputințe.  Nimic nou sub soare, nu-i așa?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.