Identitate verde în perioada certificatului verde. Artă vs Covid

253

Arta contemporană caută să fie racordată la realitate, să o problematizeze, să o conceptualizeze și să o “traducă”, apoi, în limbajele-i specifice, pentru a o oferi publicului. Pentru că e o realitate că Pământul se confruntă cu o criză ecologică, generată de poluare, recent, 14.000 de oameni de știință, din 158 de țări, au tras un puternic semnal de alarmă prin care au anunțat că planeta își pierde semnele vitale. Reacțiile factorilor decidenți sunt variate, de la cele care țin cont de avertizările continue ale specialiștilor, până la cele care le ignoră complet.

Oamenii de artă au dedicat și dedică, de ani buni, lucrări și expoziții în care ecologia este teama centrală. În România, artiștii vizuali din grupurile Sigma și 111, iar mai apoi, în anii ‘80, artista bucureșteancă Wanda Mihuleac (prin expoziția Messagio Terra), au atras atenția asupra mediului înconjurător și a fragilitățiile sale. De atunci, “reacțiile” de acest tip s-au înmulțit în arta contemporană de la noi, cum și expozițiile cu teme “verzi”.

Timișoara găzduiește, din 17 septembrie, până în 17 octombrie, într-un spațiu cu totul aparte – Stațiunea Tinerilor Naturaliști, ce aparține Universității de Științe Agricole Timișoara (USAT), situat pe strada Rozelor nr. 4 –, o expoziție despre identitatea verde, intitulată “Oasis. Green identity”. Organizată de grupul Avantpost, în parteneriat cu USAT și Asociația Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, “Oasis” este curatoriată de Maria Orosan-Telea, co-curatoriată de Narcisa Fluturel și Catherine Baxendale, și reunește artiști timișoreni, reprezentanți ai Platformei MQ18 Kunstplatz München și ai Colectivului Invisible Flock Leeds.

În textul ce însoțește pliantul de prezentare a expoziției, cât și harta unde sunt situate lucrările (e un perimetru întins, ce are nevoie de indicații exacte), criticul de artă Maria Orosan-Telea scrie: „Proiectul problematizează relația dintre mediul antropic și mediul natural, urbanizarea accelerată și adâncirea tot mai mare a dezechilibrului dintre zonele construite și spațiile verzi din interiorul orașelor. (…) Expoziția Oasis. Green Identity își propune să reflecteze asupra acestor aspecte prin prezența unor artiști care lucrează cu spațiul, obiectele și cu tehnologiile new media, care construiesc discursuri coerente în raport cu locul și situația în care urmează să-și insereze structurile conceptuale și materiale. Intervențiile pun în valoare un areal verde din zona estică a orașului Timișoara, un spațiu surprinzător prin diversitatea tipologiei de peisaje naturale pe care le însumează. Stațiunea Tinerilor Naturaliști aparține Universității de Științe Agricole din Timișoara și este în același timp parc dendrologic, pădure de salcâmi, grădină urbană, zonă cu iazuri, gospodărie didactică.”

Stațiunea Tinerilor Naturaliști a fost și va rămâne și pentru sfârșitul de săptămână 15-17 octombrie un loc de întâlnire între lucrări, o parte dintre artiștii ce expun și public, prin picnicuri, tururi ghidate, ateliere și artist talks/walks, programul detaliat pentru următorul weekend putând fi consultat aici.

Importantă, dincolo de temă, de varietatea abordărilor ei și de contextualizarea excelentă a expoziției în splendida stațiune, mi se pare a fi întâlnirea artiștilor români cu cei străini. Grupul timișorean Avanpost, format din Aura Bălănescu, Ciprian Chirileanu, Cosmin Haiaș, Marius Jurca (aka 13m10j), Livia Mateiaș, Liliana Mercioiu Popa, Sorin Oncu, Renée Renard, Petrică Ștefan, Bogdan Tomșa și Miki Velciov, are la activ alte 10 expoziții, inclusiv în spații deloc convenționale, cum ar fi Gara de Nord și turnul foste fabrici de baterii din capitala Banatului. Ei expun acum alături de artiștii Andreas Bohnenstengel, Massimo Fiorito, Patricia Lincke, ce compun platforma MQ18 Kunstplatz München (co-curator Narcisa Fluturel) și de colectivul Invisible Flock Leeds (co-curator Catherine Baxendale).

Dar ce poate vedea un vizitator în “oaza” artistică pe pe strada Rozelor? Instalația de pânze vopsite natural, cu trimiteri la autobiografie, a lui Renée Renard; instalația interactivă multimedia, în care se pot experimenta, prin atingeri, materialele termocromice, care reacționează instantaneu și generează diferite sunete și spectre luminoase, a Aurei Bălănescu; intervenția în peisaj al lui Miki Velciov, care manipulează percepția vizuală a spectatorului pentru a atrage atenția asupra înlocuirii abuzive a semințelor tradiționale din agricultură, cu hibrizi care, în câțiva ani, numai pot fi folosiți; instalația sonoră a lui Ciprian Chirileanu, care se folosește de cartofi pe post de “baterii”; lucrarea conceptuală a lui Cosmin Haiaș, intitulată “Teoria conspirației”, în care un vas de toaletă e piesa principală a unui balansoar; „Fructul permis”, de Livia Mateiaș, o intervenție în site, prin care artista a creat, din mere de toate culorile, un “rai” ce stă la dispoziția vizitatorilor, care nu doar că îl pot privi, dar îl pot și consuma; „Loc pentru a nu face nimic”, creat de Liliana Mercioiu Popa dintr-o alăturare de hamace, rezultând, astfel unul uriaș; interfața interactivă, cu sunet, a lui Marius Jurca, prin care privitorul e invitat să participe și atingă unul sau mai multe cercuri (în total, 220), cu nuanțe de verde și care generează sunete preluate din natură.

Circuitul expozițional de la Stațiunea Tinerilor Naturaliști propune mai multe lucrări decât cele asupra cărora ne-am oprit noi, iar o vizită va fi, în mod sigur, descoperindu-le, plină de surprize dintre cele mai plăcute, în această tristă perioadă a pandemiei de COVID-19.

Proiectul, ce merită laude și atenție, este cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național și este cuprins în programul cultural prioritar TM2023 RESTART al Centrului de Proiecte al Municipiului Timișoara, realizat cu sprijinul Primăriei Municipiului Timișoara și al Consiliului Local Timișoara.

LĂSAȚI UN MESAJ