Favorurile penale de care ar putea beneficia barbarii strecurați printre protestatarii din 10 august 2018, din București

281

Printre protestatarii din 10 august 2018 din Piața Victoriei din București s-au strecurat (sau au fost strecurați) câteva zeci, poate o sută, poate o sută cincizeci, de oameni din pegra locală, pegră care se regăsește în orice comunitate, bătăuși bătuți de soartă, pentru care una dintre plăcerile vieții este cafteala. Cu oricine și, în esență, pentru nimic. Din simplă plăcere. Sau, după caz, pentru bani.

Din păcate, acest tip uman este încurajat de recentele modificări ale legislației penale, votate de actualul Parlament. Intrarea în vigoare a acestor modificări este blocată pentru moment de nepromulgarea lor de către președintele României și de judecata lor la Curtea Constituțională.

În ipoteza în care modificările în discuție vor intra în vigoare, lucru pe care, evident, o parte din Parlamentul actual și-l dorește, din moment ce le-a votat, barbarii care au trimis la spital câțiva jandarmi în încăierările din 10 august se vor bucura de următoarele înlesniri oferite de aceste modificări:

1. Vinovații identificați și condamnați vor scăpa cu o treime (!) din pedeapsa aplicată de instanță, dacă vor face pe mielușeii în penitenciar. Aceasta pentru că minimul de 2/3 executat din pedeapsă, potrivit formei actuale a Codului penal privind eliberarea condiționată, ar urma să fie înlocuit cu 1/3. În cazul pedepselor mai mari de 10 ani, ei ar urma să se elibereze după executarea a 1/2 din pedeapsă, și nu a 3/4 din pedeapsă, cum prevede astăzi Codul penal.

2. Barbarii care, succesiv, au lovit mai mulți jandarmi, au vandalizat bunuri private sau publice și au sustras arme de la jandarmi sunt pasibili de răspundere penală pentru concurs de infracțiuni. În forma actuală a Codului penal, pentru concursul de infracțiuni se aplică pedeapsa pentru cea mai gravă dintre infracțiuni, la care se adaugă obligatoriu un spor de pedeapsă de 1/3 din totalul pedepselor aplicate pentru celelalte infracțiuni. Modificările recent votate de Parlament prevăd că sporul de pedeapsă este facultativ și este de maximum 3 ani. Într-un exemplu, în varianta actuală a Codului Penal, barbarii care au lovit jandarmerița ar putea primi, cu îngăduința uneori inexplicabilă și regretabilă a unor instanțe penale, 5 ani pentru tentativă de omor (luăm prin ipoteză o asemenea încadrare juridică), iar dacă se probează, să spunem, că unul dintre ei a furat arma femeii, va primi 1/3 din pedeapsa pentru sustragere în condiții agravante de arme letale, să spunem un an, plus, dacă păstrează arma, 1/3 din pedeapsa pentru deținerea fără drept de arme letale, să spunem încă un an. Dacă se mai probează o vătămare corporală asupra altui jandarm, se mai adaugă 1/3 din pedeapsa pentru ultraj în condiții agravante, să spunem un an și șase luni, și dacă se mai probează și o infracțiune de distrugere în sarcina aceluiași ins, se mai adaugă 1/3 din pedeapsa aplicată de instanță pentru distrugere, să spunem 6 luni.

În total, în exemplul nostru inculpatul ar trebui să se aleagă cu o pedeapsă de 5 ani + 4 ani = 9 ani, în actuala variantă de Cod penal. În sistemul modificărilor de Cod penal votate de actualul Parlament, sporul de pedeapsă nu ar mai fi obligatoriu, deci același personaj ar putea rămâne cu cei 5 ani aplicați pentru tentativa de omor. Dacă instanțele și-ar dori să fie mai drastice, ar putea acorda, la liberă apreciere, un spor de pedeapsă de maximum 3 ani. Astfel, același inculpat ar putea primi un spor de 6 luni, sau de 1 an, sau de 18 luni etc. Dar nu mai mult de 3 ani. Prin urmare, pentru exact aceleași fapte, un barbar dintre cei din 10 august 2018 ar putea primi, în exemplul nostru, cu până la 4 ani mai puțină pedeapsă în sistemul modificărilor de Cod penal dorite de Parlament, față de sistemul actualului Cod penal.

3. O altă veste bună pentru huliganii din 10 august 2018 este și schimbarea regimului juridic al grupului infracțional organizat. În actualul Cod penal, orice asociere în vederea săvârșirii oricărei infracțiuni este incriminată drept constituire de grup infracțional organizat, și pedepsită ca atare. În forma votată recent de o parte din Parlament se scrie astfel: ” Nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului”. De asemenea, nu orice infracțiune ar urma să mai facă obiectul unui grup infracțional organizat, ci numai infracțiunile ”grave” conform acestei legi, infracțiuni definite în textul respectiv. Astfel, în sistemul modificărilor recente la Codul penal, asocierea a 3 sau mai multe persoane în vederea săvârșirii de încăierări și distrugeri la locul protestului din 10 august 2018, precum și instigarea la o asemenea asociere, nu ar mai putea fi incriminate ca infracțiune de constituire a unui grup infracțional organizat, pentru că, pe de o parte, s-ar putea susține că grupul s-a format doar ocazional, iar pe de alta, că infracțiunile pentru care s-a făcut asocierea nu sunt dintre cele ”grave”, așa cum sunt definite de noua lege.

4. Pică bine pentru vandalii la care ne referim și reducerea termenelor generale de prescripție a răspunderii penale, propusă de modificările recent votate la Codul penal. Cei care scapă, din diverse motive, de punerea sub urmărire penală, au de așteptat mai puțin pentru ca faptele lor să se prescrie. Bunăoară, autorii vătămărilor corporale ar putea beneficia de o reducere de 2 ani a termenului de prescripție. Chiar și regimul întreruperii curgerii termenului de prescripție cunoaște în modificările votate o ușurare semnificativă pentru unii făptuitori, dar nu vom mai intra în aceste detalii.

5. În ce privește Codul de procedură penală, barbarii români, cei din 10 august și de oricând, au din nou, motive de bucurie. Parlamentul a votat recent o dispoziție care prevede că, dacă urmărirea penală nu a început împotriva unei persoane în termen de un an de la începerea urmăririi penale cu privire la faptă, dosarul trebuie clasat. Cu alte cuvinte, dacă în termen de 1 an de la începerea urmăririi penale privind faptele de sustragere a armelor de la jandarmi în încăierările din 10 august 2018, nu s-au strâns încă probe pentru identificarea autorilor acestor fapte, dosarul se clasează. Dacă după 2 ani de la faptă un denunțător se va gândi să denunțe autorităților statului pe autorul / autorii sustragerilor de arme din 10 august 2018, va avea toate motivele să se răzgândească, pentru că favoarea acordată de recentele modificări la Codul de procedură penală, prin care denunțătorii beneficiază de scutiri sau de diminuări de pedeapsă, operează numai dacă denunțul a fost făcut în termen de un an de la săvârșirea faptei. Într-o asemenea logică, denunțurile făcute de membrii diverselor Mafii de pe glob după ani buni de la săvârșirea faptelor nu ar mai fi existat, iar autori de fapte grave nu ar mai fi ajuns să fie pedepsiți.

Situația legală pe care o descriem este aplicabilă, desigur, oricărui autor de infracțiuni săvârșite în timpul protestelor din 10 august 2018. Legea ar putea fi la fel de clementă cu, spre exemplu, autorii ordinelor militare care au trimis inexplicabil și riscant câteva zeci de jandarmi ca să traverseze mulțimea de protestatari, fără nicio asigurare în spatele lor, sau care au dispus reprimarea manifestației celor cca. 100.000 de protestatari prezenți pașnic în Piața Victoriei.

Modificările de legislație penală oferă și alte surprize neplăcute, asupra cărora nu ne vom opri aici. Marin Preda scria în 1980 despre ”Era ticăloșilor”. Ar trebui analizat dacă unele forme ale legislației penale nu cumva încurajează nașterea unor asemenea ere. Împotriva cărora s-ar cuveni să protestăm, totuși, nu?

Avocat Secoșan Ferdinand
Baroul Timiș

LĂSAȚI UN MESAJ