Încercăm cu toţii să înţelegem ce se întâmplă cu noi şi cu cei din jurul nostru. Vedem că ne merge rău şi vrem să înţelegem de ce. Explicaţia cea mai convenabilă este aceea că oamenii politici sunt vinovaţi de toate relele. Şi e convenabil pentru că ei preiau acuzaţiile noastre şi le folosesc în luptele dintre ei. Iar noi chiar nu mai pricepem nimic din ce se întamplă. Acuzatorii şi acuzaţii, victimele şi vinovaţii se schimbă în funcţie de telecomanda fiecărui televizor. Suntem manipulaţi, aburiţi, minţiţi, buimăciţi.
În activitatea mea din Comitetul Economic şi Social European am ocazia să stau de vorbă cu colegi din toate ţările UE. Aceştia reprezintă patronatele, sindicatele şi restul societăţii civile din ţările lor. Cu toţii încercăm să înţelegem ce se întâmplă în ţările noastre, în UE şi în lume. Sunt organizate o mulţime de simpozioane, audieri publice, grupuri de studiu în care se dezbate situaţia actuala şi se propun diverse soluţii. La o asemenea dezbatere, zilele trecute, am înţeles una dintre cele mai importante cauze ale răului la români. Ea este absenţa bunei credinţe într-o proporţie înfricoşătoare în România.
Degeaba faci legi, dacă primul lucru la care se gândeşte politicianul, funcţionarul sau contribuabilul este cum să o eludeze. Avem un exerciţiu îndelungat în a ocoli regula sau a interpreta aşa cum ne convine. Câtă vreme nu vom aborda cu bună credinţă relaţiile dintre noi sau cu instituţiile statului ne va fi rău. Evident şi instituţiile statului trebuie să manifeste buna credinţă faţă de noi. Aşa cred.