Profesorii români sunt pe ultimul loc în Europa atunci când vine vorba despre respectul care le este arătat. Printre cauze, se numără salariile mici pe care le au, ori modul în care elevii se poartă cu ei.
Specialiştii susţin că am ajuns în această situaţie pentru că ani întregi imaginea profesorului român era a celui care dictează lecţia şi le cere elevilor să o memoreze, fără să-i facă să şi înţeleagă. Iar aşteptările copiilor sunt cu totul diferite. Ei vor ca un profesor să-i cucerească, făcând ora interactivă, să îi consulte şi să le stimuleze creativitatea.
Conform cercetării realizate de Fundaţia Romanian Business Leaders, în România, jumătate dintre profesori susţin că nu şi-ar încuraja copiii să urmeze această carieră şi se declară pe ultimele locuri în topul meseriilor, lângă bibliotecari.
“Această profesie este o profesie de vocaţie, este pentru oameni cu chemare, dar ei au nevoie şi de o motivaţie exterioare, de o remuneraţie potrivită”, explică Dan Petre, profesor de publicitate la SNSPA.
″Știţi ce se întâmplă? Copiii nu au nicio vină. Copiii vin aici să înveţe şi atâta timp cât eu mi-am atins acest obiectiv şi i-am învăţat biologie, indiferent ce meserie aleg mai departe, uit despre orice alte probleme. În momentul în care am intrat la clasă, am lăsat tot afară”, spune Claudia Manuela Neguț, profesor de biologie.
Citește și
Apelurile către 911 în timpul masacrului din Florida: “Ascunde-te și fă pe mortul”
Claudia Neguț este profesoara de biologie la Colegiul Naţional Mihai Viteazul din capitală, iar participarea la oră sa ne dă speranţă că pasiunea poate învinge un sistem educaţional bolnav.
Ora se desfăşoară cu participarea permanentă a elevilor şi după orice răspuns corect se aude un “foarte bine”. Profa de bio, aşa cum îi spun elevii, a crescut generaţii întregi de olimpici şi viitori medici.
“Nu sunt încă un fan al biologiei, dar mă atrage modul în care ne explica doamnă profesoară şi mă face să vreau să ştiu mai multe despre ce e sistemul osos sau altă lecţie”, subliniază un elev.
“De exemplu, la lecţia despre sistemul respirator am discutat despre care au fost consecinţele respiratorii ale incendiului de la Colectiv. Sigur, am discutat şi despre arsuri la piele, dar şi mai interesant pentru ei a fost să discutăm despre ceea ce s-a întâmplat în interior, despre legarea hemoglobinei de legarea stabilă de nişte compuşi nesănătoşi, de aceea foarte mulţi au murit după Colectiv, fără să aibă arsuri”, spune profesoara.
Elevii îşi doresc ca profesorii să participe cu drag la ore, să îi consulte, să folosească metode interactive de predare şi să le câştige încrederea.
″În acelaşi timp ar trebui să fie o abordare care să combine cumva materiile. Adică ceea ce înveţi la fizică, să fie cumva aplicat şi la chimie, să fie o relaţie între acestea, nu să fie predate separat, cumva mecanic”, explică un elev.
“Cred că tuturor ne plac mai mult profesorii care se implica în relaţia cu elevii şi care sunt un fel de prieteni, bine, nu chiar prieteni, dar la care simţi că poţi apela”, este părerea unui alt elev.
De cealaltă parte, tinerii nu îşi doresc profesori care le dictează lecţiile şi le cer să le înveţe pe de rost, apoi le dau note în funcţie de cât de bine au memorat.
“Ne expedia toate lecţiile şi ne zicea că: uitaţi, acum aveţi 7 pagini de învăţat şi acum aveţi test, dar nu stătea să ne explice, să ne facă să înţelegem de ce a avut nu ştiu ce bătălie anumite consecinţe”, transmite un elev.
Pe de altă parte, programul CRED, prin care vor fi formate 55.000 de mii de cadre didactie, poate fi un moment de răscruce în sistemul românesc de învăţământ, care are nevoie, printre altele, de schimbarea metodelor de predare.
Sursa: Știrile PRO TV
