El Chapo, El Cholo și El Trump

67

În noiembrie 2016, Donald Trump a devenit președinte pentru că a ieșit învingător în bătălia cu mass-media și industria de divertisment.

În noiembrie 2018, republicanii au pierdut Camera Reprezentanților (și) pentru că președintele Trump a pierdut războiul cu mass-media și Hollywood-ul.

„Închipuiți-vă că pe buletinul de vot e numele meu”, a cerut el alegătorilor. În unele state, a primit ce a cerut. În alte state, candidații republicani au fost foarte slabi.

Majoritatea firavă pe care o vor avea republicanii în Senat nu va compensează, nici pe departe, majoritatea substanțială pe care o vor avea democrații în Cameră.

Jocul a devenit foarte complicat pentru republicani și președinte. Numărătoarea și renumărarea unor voturi nu s-a terminat, așa că republicanii mai pot pierde niște locuri — și în Cameră, și în Senat.

Nici președintele Trump, nici Nancy Pelosi nu cred o boabă din declarațiile privind posibilitatea unei colaborări între republicani și democrați spre binele țării.

În următorii doi ani, democrații vor face exact ce au făcut în ultimii doi ani, dar cu intensitate sporită. Impeachment-ul e în mâna Camerei.

Nu există accident de bicicletă, de motocicletă, de mașină, de tren, nu există catastrofă aviatică sau navală, nu există cutremur sau inundație de care să nu fie vinovat Trump.

Tot Trump este vinovat și de măcelul săvârșit într-o sinagogă din Pittsburgh, și de masacrul de la barul Thousand Oaks, și de incendiile din California.

Asta este imaginea pe care o are azi prea guralivul președinte în ochii multor americani. Pe drept sau pe nedrept, nu mai contează — Image is everything.

Probabil că tot el a trimis membri ai grupului „antifascist” ANTIFA să-și arate mușchii fasciști la ușa lui Tucker Carlson spre amuzamentul democraților euforizați de succesul electoral.

Maxine Waters îl acuză pe Trump că invită la ură și violență.

Până și Chuck Schumer s-a văzut nevoit să o pună la punct pe incitatoarea la violență, „pacifista” Waters.

Legendarul Neil Young și-a văzut casa mistuită de flăcări. Îl acuză pe Trump că nu înțelege rolul jucat în asemenea tragedii de schimbarea climei.

Poate că are dreptate, dar nu e sigur ce înțelege din realitate Young care, timp de peste 40 de ani, nu s-a trezit o clipă din beții și droguri.

Linda Rondstadt o prevenise cândva pe Nicolette Larson să nu se combine cu Young, căci Neil „doesn’t live in the real world”.

Soția și fiica celui care a transformat biroul Guvernatorului statului Arkansas și apoi Biroul Oval de la Casa Albă în bordel se arată oripilate de felul cum vorbește Trump despre femei.
Ele „uită” câți bani a plătit familia Clinton pentru demolarea Monicăi Lewinski și a altor femei care au beneficiat de șlițul generos deschis al pantalonilor guvernatoriali și apoi prezidențiali ai lui Bill.

Jane Fonda îl critică pe Trump pentru lipsă de patriotism. Se impune un Get lost, Hanoi Jane!

În 1945, Ezra Pound, unul din cei mai mari scriitori pe care i-a dat America, a fost arestat în Italia pentru trădare de țară. Scrisese și difuzase prin radio sute de texte antiamericane.
Timp de trei săptămâni, America l-a ținut pe Pound, ca pe un animal, într-o cușcă de oțel de 1,8 m x 1,8 m. După ce și-a pierdut cu totul mințile, l-a internat într-un ospiciu, unde a stat 13 ani.

Pentru Jane Fonda, aceeași Americă nu a găsit nici până azi măcar o celulă elegantă, cu echipament de fitness; o celulă fie ea și cu zăbrele de aur, deși trădarea de țară este o crimă imprescritibilă, nu?

Alec Baldwin nu-și respectă nici măcar propriul copil — „a rude, thoughtless little pig” — și-i lasă mesaje telefonice de genul „You don’t have the brains or the decency as a human being”.

Asta nu-l împiedică să fie „îngrețoșat” de contraperformanțele părintelui Donald Trump.
Baldwin lovește în față un om, într-un parcaj, și este arestat. După eliberare, se distrează încă o dată pe seama bădărăniei lui Donald Trump.

Faimoșii Matt Lauer și Charlie Rose erau și ei oripilați de vorbele lui Trump despre femei. Mă întreb dacă mai sunt și acum, după ce au fost dați afara pentru hărțuire sexuală.

De la lunatecul Michael Moore la vorbărețul Foxist Jesse Watters, constatarea este că nu un politician îl poate învinge în 2020 pe Donald Trump. Binențeles, „Alec for President!”.
Capodopera mesajului anti-Trump vine tot din partea industriei cinematografice, printr-un serial oferit de Netflix — El Desconocido: La Historia de El Cholo Adrián.

Filmul este o versiune foarte, foarte romanțată a vieții lui Iván Gastelum Cruz, zis și El Cholo, unul din kilerii prolifici ai lui El Chapo — Joaquín Archivaldo Guzmán Loera.

În film este „imortalizată” și vizita făcută lui El Chapo de Sean Penn (critic violent al lui Donald Trump, dar prieten al fostului dictator Hugo Chavéz și admirator al unor personaje gingașe precum Fidel Castro și Nicolás Maduro) și Kate del Castillo.  Evident, ca personaje în film, Penn și del Castillo apar sub alte nume.

Sean Penn (actorul din film) îl întreabă pe El Chapo: „What do you think about Mr. Trump?”.
Banditul responsabil de introducerea în Statele Unite, numai până în 2014, a 500 de tone de cocaină și de uciderea unui număr impresionant de oameni răspunde:

„Oh, blondie, that’s a difficult question. But let me tell you one thing: that man is a danger to mankind. And if he dares to build a wall along the border, I will carve a thousand tunnels”.

Aplauze la Hollywood, fiindcă „lumea bună” de-acolo e mare consumatoare a „produselor” oferite de El Chapo. Fără ele, multe petreceri la Hollywood ar fi cu totul „plicticoase”.

Ieri a început la New York procesul lui El Chapo, capturat la 8 ianuarie 2016 și extrădat în Statele Unite la 19 ianuarie 2017.

Firește, omul s-a declarat nevinovat în toate cele 17 capete de acuzare și este apărat de avocați americani plătiți regește de familia banditului.

Este același „nevinovat” care, întrebat dacă e adevărat că puterea lui și a cartelului Sinaloa a cam slăbit, răspunde în film (ca și în realitate) că nu e adevărat și adaugă:
„We own submarines, boats, ships, trucks, jets, planes. We cross tons and tons of marchandise to the United States”.

Înainte de a fi extrădat, El Chapo îl sună pe El Cholo spre a-i comunica că îl desemnează drept succesor. Dar, înainte de asta, îi spune ceva despre Trump, omul care constituie „un pericol pentru umanitate”:
„They want to hand me as a present to fucking Trump. I’m gonna give the fucking Trump some money to build his wall; I’ll build more tunnels later”.

Sunt sigur că El Chapo are dreptate.

El Trump va primi bani mai degrabă de la El Chapo pentru construirea zidului, decât de la noua Cameră a Reprezentanților. Pentru El Chapo, banii respectivi reprezintă un mizilic, iar zidul nu-l deranjează câtuși de puțin.

Că el Chapo se află în pușcărie sau în libertate este irelvant. Tunelurile sale vor continua să se înmulțească, fiindcă la săparea lor se lucrează de la amândouă capetele.
La un capăt sapă cererea, la celălalt — oferta.

Aplauze la Hollywood – Alec for President! Sean for Vice President!  Let’s party!

Sunt sigur că nu puțini îmi vor spune că amestec filmul cu viața. Le răspund de pe acum: Doamnelor și Domnilor, viața bate filmul.

LĂSAȚI UN MESAJ