„Într-un moment în care universitățile românești se află sub presiunea relevanței, a competiției internaționale și a așteptărilor tot mai clare privind impactul social al educației, un raport recent al Comisiei Europene (Entrepreneurial Skills and Mindsets in Education, 2025), realizat în cadrul inițiativei „Community for Educational Innovation”, propune o schimbare de perspectivă care merită tratată cu seriozitate. Mesajul central este simplu, dar incomod: educația antreprenorială nu mai poate fi tratată ca o anexă a programelor studiilor economice, ci ca o competență transversală, esențială pentru toate domeniile universitare”, observă rectorul Universității de Vest din Timișoara (UVT), prof.univ.dr. Marilen Gabriel Pirtea.
Rectorul UVT subliniază: „Raportul propune o schimbare de viziune prin care antreprenoriatul este redefinit ca abilitatea de a transforma ideile și oportunitățile în valoare – nu doar economică, ci și socială, culturală sau educațională. În acest sens, antreprenoriatul devine mai degrabă un mindset – o formă de gândire și acțiune, decât un simplu set de cunoștințe despre afaceri. Pentru universitățile românești, această abordare are o relevanță majoră pentru că ea aduce în prim plan inițiativa, adaptabilitatea, creativitatea și responsabilitatea, toate acestea fiind competențe esențiale de care absolvenții au nevoie pe piața muncii, indiferent dacă ajung în companii private, instituții publice, școli, spitale sau organizații culturale.”
„Un punct cheie al raportului este critica modelului actual dominant în educația pentru antreprenoriat, bazat pe cursuri opționale izolate. Experiența europeană arată că simpla introducere a unor discipline de „antreprenoriat” în curriculum nu produce schimbări semnificative dacă nu este susținută de o integrare reală, practică în curriculum. Mai exact, antreprenoriatul funcționează atunci când este învățat „prin experiențe practice”: prin proiecte reale, colaborări cu actori externi, studii de caz ancorate în comunitate și evaluări care măsoară competențe, nu doar memorarea de concepte. Pentru România, unde rigiditatea curriculară rămâne o problemă structurală, această recomandare ridică o întrebare esențială: cât de dispuse sunt universitățile să regândească programele din interior, nu doar să adauge conținut nou la periferie?”, remarcă rectorul UVT.
„O atenție specială se acordă infrastructurii de sprijin pentru antreprenoriat, un aspect sensibil și în context românesc. Incubatoarele de afaceri, centrele de inovare, mentoratul sau legăturile cu alumni apar adesea ca inițiative fragmentate, dependente de finanțări temporare sau de entuziasmul unor echipe restrânse. Documentul european sugerează că fără o strategie instituțională coerentă, aceste eforturi rămân fragile și greu de scalat. În universitățile românești, educația antreprenorială nu poate fi lăsată exclusiv în sarcina proiectelor sau a câtorva „campioni” interni, ci trebuie asumată la nivel de management și integrată în misiunea universității”, adaugă profesorul universitar Marilen Gabriel Pirtea.
„O temă recurentă în raportul invocat este legată de rolul cadrelor didactice, iar lipsa formării pedagogice antreprenoriale a acestora este identificată ca fiind una dintre cele mai mari bariere în implementarea formării calitative. Altfel spus, nu este suficient ca profesorii să fie buni specialiști în domeniul lor; ei trebuie sprijiniți să experimenteze metode de predare orientate spre rezolvarea de probleme, colaborare și inițiativă, specifice formării competențelor antreprenoriale. Pentru universitățile românești, unde evaluarea academică este încă puternic centrată pe conținutul teoretic învățat, această concluzie implică necesitatea unei reconsiderări a modului în care este recunoscută și valorizată inovația didactică pentru formarea competențelor practice de antreprenoriat”, afirmă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Gabriel Pirtea.
„Recentul raport publicat de Comisia Europeană nu evită nici barierele structurale bine cunoscute în sistemele educaționale din Europa Centrală și de Est, și anume: proceduri administrative greoaie, dificultăți în recunoașterea învățării non-formale, cooperare limitată cu actorii externi din piață și o viziune instituțională adesea fragmentată. Tocmai de aceea, apare necesitatea unei abordări strategice pe termen mediu și lung, în care proiectele europene – Erasmus+, Horizon sau ESF+ – să fie folosite ca instrumente de transformare sistemică, nu doar ca surse punctuale de finanțare. Pentru managementul universitar din România, concluzia raportului este mai degrabă o invitație decât o rețetă”, adaugă profesorul universitar Marilen Gabriel Pirtea.
„Educația antreprenorială apare ca o oportunitate de modernizare, diferențiere și reconectare cu societatea, în general, și cu nevoile comunității locale, în special. Universitățile care vor reuși să o integreze coerent nu vor produce doar absolvenți „mai angajabili”, ci vor câștiga relevanță publică, vizibilitate europeană și capacitatea de a răspunde unor transformări profunde – economice, sociale și culturale – care sunt deja prezente și nu mai pot fi ignorate. Pentru universitățile românești, miza nu este dacă vor introduce mai multe cursuri sau proiecte, ci dacă vor avea forța de a-și regândi propria misiune: de la transmiterea de cunoștințe la formarea unor oameni capabili să creeze valoare într-o lume instabilă”, conchide rectorul UVT.