Coaliția de guvernare a ajuns la un acord privind reforma administrației publice, care va aduce mii de concedieri în sistemul bugetar, atât la nivel local, cât și central. După trei luni de negocieri, liderii partidelor au stabilit principiile unei restructurări ample, menite să reducă cheltuielile de personal și să eficientizeze aparatul administrativ.
Potrivit planului convenit, aproximativ 13.000 de posturi din primării și consilii județene vor fi desființate, iar la nivel central se va reduce cu 10% bugetul de salarii. În ciuda impactului major, liderii PSD evită momentan comentariile publice, având în vedere congresul formațiunii programat vineri, unde se discută și noua conducere a partidului.
Restrucutare masivă în administrația locală
„Între 12 și 13 mii de locuri ocupate în acest moment ar putea să dispară, da”, a declarat Ionel Bogdan, coordonator de comunicare al PNL, confirmând amploarea reducerilor.
Reforma vizează o eliminare de 30% a posturilor bugetate, însă cu o limită clară: nu mai mult de 20% dintre angajații aflați efectiv în funcții vor fi concediați.
Totodată, structura de conducere din administrația locală va fi modificată, prin reducerea numărului de directori și șefi de servicii. „Reducerile se fac din două direcții. Una este prin reducerea numărului de funcții de conducere. Cine nu-și va putea acoperi salariile din propriile venituri va avea o grilă salarială mai redusă”, a explicat Radu Mihaiu, deputat USR.
Trei domenii rămân neafectate
Reforma nu se va aplica în Ministerul Apărării, Ministerul de Interne și Ministerul Sănătății, considerate domenii strategice. În rest, toate ministerele vor fi obligate să reducă cheltuielile de personal cu 10%, prin eliminarea sporurilor sau chiar diminuarea salariilor.
„Va da ocazia ca fiecare minister de resort în parte să-și găsească soluția potrivită propriei organizări și în acest fel să ajungem la ceea ce ne interesează din punct de vedere fiscal și economic”, a precizat Ștefan Pălărie, liderul senatorilor USR.
Tensiuni în interiorul coaliției
Deși reforma administrației publice a fost validată la nivelul coaliției de guvernare, liderii PSD evită momentan să o comenteze public, temându-se că o poziție fermă ar putea genera nemulțumiri în rândul aleșilor locali.Potrivit surselor politice, o parte importantă a primarilor și președinților de consilii județene, majoritatea provenind din PSD, privesc cu rezervă măsurile care vizează reducerea aparatului bugetar și restructurarea funcțiilor la nivel local.
Deputatul liberal Raluca Turcan a criticat această atitudine, acuzând PSD că tergiversează aplicarea reformei din motive electorale. „Din cauza unui partid din coaliția de guvernare, riscăm ca în ochii opiniei publice să ajungem ca în povestea ‘Ionică cu lupul’. Partidul Social Democrat, care probabil din rațiuni de alegeri interne, a pus între paranteze o așteptare pe care oamenii o au încă de la începutul pachetului 1 de reforme”, a declarat Turcan, subliniind că întârzierea reformei administrative afectează credibilitatea guvernului și încrederea cetățenilor în procesul de modernizare a statului.
Parlament mai mic și reguli stricte pentru pensii
Planul de reorganizare include și reducerea numărului de parlamentari după alegerile din 2028, în baza datelor de la Recensământul din 2021. Fiecărui județ îi vor reveni 4 deputați și 2 senatori, cu excepția Ilfovului și a Diasporei. Numărul total al aleșilor ar urma să scadă la 419, de la 465 în prezent.
Reforma introduce și reguli mai stricte privind cumulul pensiei cu salariul la stat. Funcționarii nu vor mai putea primi simultan pensie și salariu, iar pentru beneficiarii pensiilor speciale se aplică o limitare suplimentară: cei care aleg să muncească vor putea păstra doar 15% din pensia necontributivă, în timp ce vor primi salariul integral.
Noile măsuri vor fi adoptate printr-un pachet legislativ amplu care urmează să fie prezentat în Guvern săptămâna viitoare.
Sursa: https://evz.ro/
