Înalta Curte de Casație și Justiție repune pe rol procesul Agenției Naționale de Integritate împotriva lui Dominic Fritz, un caz a cărui cronologie se întinde din urmă, din anul 2020.

Instanța supremă a decis, pe 26 noiembrie 2025, să admită recursul formulat de Agenția Națională de Integritate (ANI) și să repună pe rol procesul deschis împotriva primarului Timișoarei, Dominic Fritz, care este și președinte național al USR, în legătură cu acuzațiile de conflict de interese administrativ.

Hotărârea este definitivă și obligă Curtea de Apel Timișoara să reia judecata dosarului, după aproape un an de suspendare.

Decizia survine în contextul unui litigiu complex, început la scurt timp după ce ANI a acuzat că edilul s-ar fi aflat într-o situație de incompatibilitate, ca urmare a unui împrumut primit în campania electorală și a unui act administrativ emis ulterior în beneficiul unei societăți reprezentate de creditorul său.

Contextul acuzațiilor

Potrivit raportului ANI, în campania electorală din 2020, Dominic Fritz ar fi contractat un împrumut de 25.000 de lei, din partea arhitectului Răzvan Negrișanu, consilier local al USR.

Ulterior, în calitate de primar, Fritz ar fi semnat un act administrativ considerat a favoriza societatea reprezentată de Negrișanu.

ANI a interpretat această succesiune de fapte ca un potențial conflict de interese administrativ. Primarul a respins acuzațiile și a atacat raportul în instanță. Strategia juridică a apărării și suspendarea procesului a reprezentat, însă, doar o tactică de amânare care acum a ajuns la capăt de linie.

Pe parcursul procesului deschis la Curtea de Apel Timișoara, avocații lui Fritz au ridicat o excepție de neconstituționalitate privind prevederile legale utilizate de ANI pentru constatarea conflictului de interese. În urma acestui demers, Curtea de Apel a decis, pe 20 ianuarie 2025, suspendarea judecății și sesizarea Curții Constituționale a României (CCR).

Această suspendare a blocat temporar evoluția dosarului, în așteptarea unei decizii a CCR. Însă ÎCCJ a schimbat cursul dosarului.

Pe 26 noiembrie 2025, ÎCCJ a admis recursul formulat de ANI împotriva suspendării, casând încheierea din ianuarie și dispunând reluarea judecății la Curtea de Apel Timișoara. Instanța supremă a decis că procesul trebuie să continue independent de parcursul excepției la CCR. Hotărârea este definitivă.

Decizia ÎCCJ reintroduce dosarul în calendarul Curții de Apel Timişoara, care va trebui să reanalizeze raportul ANI și argumentele prezentate de ambele părți.

Firul evenimentelor…

În anul 2020, în campania electorală pentru Primăria Timișoarei, Dominic Fritz primește un împrumut de 25.000 lei de la arhitectul Răzvan Negrișanu, membru USR.

Între 2021 și 2023, ANI investighează mai multe sesizări privind posibile conflicte de interese ale aleșilor locali, inclusiv cazul Fritz.

În a doua parte a anului 2024, ANI finalizează raportul privind presupusul conflict de interese administrativ și îl acuză oficial pe Dominic Fritz.

Fritz contestă raportul în instanță, declanșând procesul la Curtea de Apel Timișoara – Secția de contencios administrativ și fiscal.

Pe 20 ianuarie 2025, apărătorii edilului ridică o excepție de neconstituționalitate. Curtea de Apel Timișoara suspendă judecarea dosarului și sesizează CCR.

Astfel, în perioada ianuarie – noiembrie 2025, dosarul rămâne suspendat, în așteptarea unui punct de vedere al Curții Constituționale. ANI formulează recurs împotriva suspendării.

Pe 26 noiembrie 2025, într-o mișcare suprinzătoare, ÎCCJ admite recursul ANI. Casează încheierea de suspendare a Curții de Apel Timișoara și dispune reluarea judecării dosarului. Hotărârea este definitivă și comunicată părților prin intermediul grefei instanței.

Ce urmează?

După decizia ÎCCJ, Curtea de Apel Timișoara trebuie să reia analiza pe fond a raportului ANI. Procesul revine astfel în etapa în care era înainte de sesizarea CCR. Judecătorii vor decide dacă raportul de integritate este temeinic sau nu și dacă faptele imputate primarului Dominic Fritz încadrează un conflict de interese administrativ.

Cazul rămâne unul dintre cele mai urmărite litigii administrative din România, având implicații politice atât pentru administrația locală din Timișoara, cât și pentru partidul USR.