20.1 C
Timișoara
vineri 29 martie 2024

Din Bugetul Timișoarei s-au „evaporat” zeci de milioane de euro! Cine se face vinovat de banii dispăruți de la socoteala bugetară?

A blocat sau a modificat unele planuri ale fostei administrații, dar continuă unele importante. Aceasta pare să fie direcția noului executiv al Primăriei Timișoara. Însă pași importanți nu a făcut. Vorbim, în acest număr al săptămânalului nostru, despre construirea pasajului Solventul, modernizarea Căii Bogdăneștilor, realizarea unui nou spital municipal sau ridicarea unui stadion al municipalității.

Despre unele proiecte, primarul Dominic Fritz a vorbit deja, dar fără detalii sau termene exacte. Edilul-șef a petrecut câteva zile la București, unde s-a întâlnit cu miniștrii Cabinetului Cîțu, de la care a plecat cu tolba plină de promisiuni.

„Încep cu Capitala Culturală. Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, m-a asigurat de susținerea lui pentru acest eveniment major pentru România. Am discutat despre suplimentarea bugetului pentru infrastructura culturală din Timișoara.

Tot pentru Capitala Culturală, ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, susține reluarea concursului de proiecte pe fonduri norvegiene, oprit de pandemie.

Toate inițiativele noastre de digitalizare și pentru smart city au fost bine primite și sunt șanse mari de finanțare pe Planul de Redresare și Reziliență.

Cu Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, am vorbit despre noi creșe și despre parcări subterane în cartierele timișorene.

Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, m-a primit, cu echipa lui de consilieri, pentru fiecare domeniu în parte: vaccinare, testare pentru Covid-19, spitale, opțiuni de finanțare. În felul acesta am avansat foarte repede prin agendă. I-am prezentat planul nostru de refacere a infrastructurii de sănătate din Timișoara, un nou spital municipal, o nouă maternitate și un institut oncologic. Am găsit, împreună, un mix de finanțare care ar putea să ne permită să le facem, evident, nu peste noapte.

Și, darorită termenelor strânse din Planul de Redresare și Reziliență, în 2026, Timișoara va fi mai verde, mai digitalizată, cu mai multe servicii publice și sociale de calitate și un oraș mai modern. (…)

O veste bună, concretă, este că suntem aproape să deblocam proiectul de la Drumul Boilor, împreună cu echipa lui Cătălin Drulă.
Există interes și favorabilitate la Ministerul Finanțelor și al Economiei pentru procesul de concordat preventiv deschis de Colterm și pentru o strategie națională de viabilizare a centralelor termice locale, în contextul Pactului Verde.

Vicepremierul Dan Barna este optimist că, în ciuda impactului economic al pandemiei, vom putea primi finanțare din bugetul național și din fonduri europene pentru finalizarea unor mari proiecte, precum pasajul Solventul (care până acum este finanțat doar de bugetul local), și inițierea altora noi”, a scris, în două rânduri, Dominic Fritz, pe Facebook.

Pasajul Solventul este un proiect care, scriptic, a început deja. Contractul de execuție, de peste 110 milioane de lei, a fost semnat încă din ocotombrie 2020. Însă actualul primar spune că nu poate susține această investiție din bugetul local. O asociere de 10 firme așteaptă să înceapă lucrările.

În proiect, pe lângă pasajul propiu-zis, vor fi modernizate străzi pe o lungime de 726 de metri, pasajul inferior va avea 87 de metri, pe 424 de metri se vor desfășura liniile duble de tramvai, iar pistele de biciclete vor însuma peste 1,3 kilometri.

„Până acum este prevăzut doar bugetul local pentru finanțare și acum se lucrează la proiectul tehnic. Sper, dacă putem să asigurăm finnațrea, să putem începe cu lucrările tot anul acesta. Acesta este motivul pentru care am discutat cu Dan Barna, cu ministrul Dezvoltării și ministrul Fondurilor Europene penru un mix de finanțare. Sunt optimist că vom putea obține finanțare ori din bugetul național, prin Ministerul Dezvoltării, ori prin programele europene și chiar prin prrogramul național de reziliență”, a declarat, marți, primarul Timișoarei.

Calea Bogdăneștilor începe anul acesta, Podul Jiul mai așteaptă

Modernizarea Căii Bogdăneștilor, cu tot cu linii de tramvai, ar putea fi pusă în practică ceva mai devreme. Și acest contract a fost semnat în 2020 și atribuit unei asocieri de firme. Investiția este asemănătoare Pasajului Solventul, trecând de 110 milioane de lei. Însă o mare parte din finanțare este asigurată de fondurile europene — 90 de milioane de lei. Așadar, șantierul poate începe, mai ales că în contract este stipulat ca lucrările să dureze 31 de luni.

„Pentru Calea Bogdăneștilor avem un contract pentru proiectul tehnic și execuție de anul trecut. Începem lucrările anul acesta, aici fiind asigrată finanțarea pe fonduri europene. Jiul nu văd că ar fi o prioritate pentru anul acesta. O să avem un răspuns când lucrăm la bugetul de investiții, unde vom face un triaj. Avem peste 400 de proiecte, iar suma lor este mult peste suma disponibilă anul acesta. De aceea va trebui să facem un triaj. Dacă mai auziți că Fritz oprește un lucru, Fritz nu are mai mulți bani decât îi vin și trebuie să facă alegeri strategice pentru oraș”, a spus Dominic Fritz.

Unde și cum facem un nou spital?
Construirea unui noi spital municipal este un obiectiv la care nu renunță administrația Fritz. Însă nu este agreată locația aleasă de predecesoorul său — Parcul Botanic. Actualul primar spune că a găsit un teren în nordul orașului, unde poate să ridice unitatea sanitară. S-a renunțat și la locația identificată anul trecut, de pe Grigore Alexandrescu. Fritz vrea un adevărat complex sanitar acolo și a primit promisiuni de sprijin de la Ministerul Sănătății.

„Este un proiect ambițios, care cu siguranță va defini și mandatul meu ca primar. Eu cred că aceste 13 locații în care este dispersat spitalul în oraș, clădiri care niciodată, indiferent de câți bani o să băgăm în ele, nu o să corespundă normelor actuale. Este nevoie de un nou spital, nevoia se vede și la București. Am vorbit despre un mix de finanțare pentru un medical city, un campus cu un nou spital și unde, poate, începem cu un ambulatoriu, poate facem și oncologia acolo. Și pe etape, să mutăm acolo secțiile, în următorii 10–15 ani. Terenul de pe Alexandrescu ne-am dat seama că este prea mic și am identificat un teren mai în nord, pe Calea Aradului, la sud de Aerodromul Cioca, unde este un teren mare, unde nu avem niciun fel de piedici pentru ce vrem să facem noi”, a explica primarul.

Sala polivalentă și stadioanele se vor realiza

Construirea unei săli polivalente cu 16.000 de locuri și a unui nou stadion în zona actualului „Dan Păltinișanu” sunt investiții în linie dreaptă. Administrația orașului de pe Bega, beneficiara viitoarei săli, și cea a județului Timiș, beneficiara stadionului, și-au dat mâna pentru a duce la bun sfârșit aceste obiective.

„Sunt două obiective (n.r. — sala polivalentă și stadionul) care vor fi construite de CNI. Stadionul aparține Consiliului Județean Timiș.
Sala polivalentă este a noastră, pe terenul nostru. Și pentru Alin Nica, și pentru mine este clar că aceste investiții trebuie văzute împreună. Toată zona trebuie regândită. Acolo vom avea niște străzi noi, trebuie să ne gândim la noi funcțiuni: hotel, parcări, spații verzi. CNI face doar construcția în sine, și nu se interesează ce e în jur. E important să avem o viziune integrală”, a declarat Dominic Fritz, primarul Timișoarei.
Fosta administrație din Timișoara a început demersurile pentru construirea unui alt stadion, pe Calea Buziașului. S-au cheltuit 80.000 de lei pentru studiul de fezabilitate pentru o arena tip „lego”, cu 15.000 de locuri, iar SF-ul a fost aprobat. Urma să fie lansată licitația pentru o sumă mai mare de 20 de milioane de euro. Nu s-a mai întâmplat așa și, probabil, procedurile vor fi reluate, pentru că actuala administrație nu mai vrea un astfel de stadion.

Potrivit viceprimarului liberal Cosmin Tabără, se va ridica o arenă mai mică, și nu pe structură metalică, reducându-se, astfel, costurile. Prin urmare, trebuie întocmite noi proiecte tehnice.

Câte investiții poate suporta bugetul?

Toate aceste proiecte vor avea nevoie de finanțare și de la bugetul local. Însă veniturile primăriei au primit o lovitură grea, anul trecut, spune primarul Dominic Fritz. Acesta a declarat că pornim la drum cu un handicap, pentru că există datorii și creanțe de 100 de milioane de lei. Asta reprezintă 10% din bugetul orașului.

„Pornim la drum cu un minus pe care trebuie să îl depășim în acest an. De ce există această sumă mare? Bugetul de anul trecut a fost iresponsabil și, contrar prevederile legale bugetare, supraevaluat. Veniturile au fost supraestimate la începutul anului. Deși Timișoara are de obicei 800 de milioane de lei venituri, s-au estimate, anul trecut, 1,4 miliarde de lei venituri, dar suma a fost fantezistă. Încasările primărie până la finalul anului 2020 au fost de 765 de milioane de lei. Deci jumătate din ce s-a estimat să se realizeze. Cheltuielile angajate au fost cu mult peste posibilitățile de plată ale municipiului. S-au angajat prea multe cheltuieli și s-au început multe lucrări pentru care nu au existat venituri”, a explicat Dominic Fritz.

Alte subiecte :

„Monoloagele solitudinii” la Teatrul Cetății

Teatrul Cetății își deschide noua stagiune cu o distopie teatrală despre solitudine, o ”colecție de singurătăți” care, ca o lentilă...

Avansează amenajarea parcării de pe Martir Ioan Stanciu 

Zeci de locuri de parcare, spații verzi și alei prind deja contur în locul terenului dezafectat de pe strada Martir Ioan...

Citește și :