Cursuri de limbă japoneză, la Universitatea Politehnica Timişoara

115

Peste patru sute de timişoreni s-au înscris la cursurile de limba japoneză care vor începe miercuri la Biblioteca Centrală a Universităţii Politehnica Timişoara şi care vor fi susţinute de fostul ambasador al Japoniei în România Kanji Tsushima.

Întrucât numărul de locuri era limitat la 40, avalanşa de solicitări l-a determinat pe fostul ambasador să accepte formarea a două grupe de câte 100 de persoane fiecare, cu care să înceapă cursurile.

„Sunt surprins de numărul mare al timişorenilor care doresc să înveţe limba japoneză. Mărturisesc sincer că nu mă aşteptam la un număr atât de mare de înscrieri. Mulţumim Excelenţei Sale Kanji Tsushima, fostul ambasador al Japoniei în România, pentru oportunitatea oferită timişorenilor de a studia limba japoneză în mod gratuit, precum şi pentru efortul deosebit pe care l-a făcut, acceptând înfiinţarea unei a doua grupe de studiu, cu un număr crescut de cursanţi”, declară rectorul Universităţii Politehnica Timişoara, Viorel Şerban, într-un comunicat remis, marţi, AGERPRES.

Rectorul îşi exprimă speranţa că aceste cursuri vor fi utile studenţilor, masteranzilor, doctoranzilor sau chiar cadrelor didactice de la Universitatea Politehnica Timişoara, mai ales că instituţia academică timişoreană are relaţii de colaborare şi programe de schimburi de studenţi cu mai multe universităţi japoneze.

Tsushima Kanji a susţinut la Politehnica timişoreană mai multe conferinţe pe teme de cultură şi civilizaţie japoneză, dar şi de comunicare diplomatică, la Facultatea de Arhitectură şi Urbanism şi la cea de Comunicare şi Relaţii Publice.

Tsushima Kanji se declară îndrăgostit de România şi de cultura ţării noastre, toţi cei trei copii ai săi fiind născuţi în România. S-a pensionat în 2008 şi de atunci a venit aproape în fiecare an în România, în final alegând să locuiască aici.

Stabilit la începutul anului 2013 în Timişoara, oraş pe care l-a ales pentru multiculturalismul său, Kanji Tsushima citeşte foarte mult literatură română, a înfiinţat Asociaţia Culturală Yamato, al cărei preşedinte este, şi este cel care a introdus în România arta vechilor samurai, arta sabiei, fiind fondator al mişcării de Kendo şi Iaido.

A venit prima oară în România în 1965, la vârsta de 21 de ani, ca să înveţe limba română. A fost, alături de români, martor al invaziei trupelor ruseşti în Cehoslovacia, al cutremurului din 1977 sau al Revoluţiei din 1989. A cunoscut regimul comunist în toată evoluţia lui, de la momentul de deschidere din anii ’70 până la forma aberantă pe care a luat-o în anii ’80 şi la prăbuşirea lui. Acum este martorul eforturilor noastre, sinuoase, de democratizare a societăţii, menţionează comunicatul. AGERPRES

LĂSAȚI UN MESAJ