Cum sărbătoreau bănățenii 1 Mai Muncitoresc înainte de 1989 – VIDEO

233

Ziua de 1 mai s-a sărbătorit în România, prima dată în anul 1890. A fost numită „Ziua Solidarităţii Oamenilor Muncii“. Totuşi, sărbătoarea a devenit un eveniment de amploare abia după instaurarea regimului bolşevic, cu ajutorul Armatei Roşii. Fototeca online a comunismului românesc păstrează imagini memorabile de la comemorările zilei de 1 Mai în anii stalinismului atroce, când România era condusă de Gheorghe Gheorghiu-Dej, dar şi în epoca Ceauşescu.

Defilările muncitorilor paralizau oraşele. Pancartele acestora dădeau de veste despre depăşirea graficelor de producţie. Oamenii muncii scriau pe afişe că „vor da peste plan“ în anul care vine. În acest timp, protipendada petrecea la palatul Snagov. Într-o serie de fotografii din 1965, vedem cum familia Ceauşescu organiza mese festive cu sute de invitaţi, care prefigurau, parcă, Revelioanele de la Romexpo.

Timişoara: cum a fost primul ”1 Mai Muncitoresc”

Primul „1 mai muncitoresc” din Banat s-a desfăşurat într-un loc preferat şi acum de timişoreni pentru ieşiri la iarbă verde. „La Timişoara, ziua oamenilor muncii de pretutindeni a fost sărbătorită pentru prima oară la 1 mai 1890, pe terenul de iarbă din faţa Muzeului Satului. Au fost discursuri, întreceri sportive, oamenii au venit la picnic cu familiile. Unii patroni au decis chiar să ofere bonusuri angajaţilor”, spune istoricul Ioan Haţegan. Cu mult înainte de preluarea sărbătorii de către regimul comunist şi transformarea acesteia în vehicul de propagandă, oamenii muncii din Timişoara organizau evenimente şi ieşeau la picnic pentru a-şi sărbători ziua.

Reșița: oraș muncitoresc, cu defilări de 1 Mai, urmate de mici și bere

Sărbătoarea oamenilor muncii era de nelipsit și neimaginat pentru un oraș cu tradiție muncitorească de sute de ani. Muncitorii din Reșița, alături de intelectuali, se adunau pe fostul Bulevard Lenin, cu pancarde, steaguri roșii și flori, decorul cel mai potrivit pentru sărbătoare de 1 Mai. După ce terminau cu defilarea mergeau la grădinile de vară din oraș sau plecau la Secu, lacul din apropierea Reșiței, unde încingeau un grătar, mici sau cremvuști, stropiâi din belșug cu bere. Video de mai jos surprinde un moment artistic în care au fost angrenați artiștii amatori pe platorurile Combinatului Siderurgic sau în diverse alte locuri ale orașului.

Cum sărbătoreau hunedorenii în vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej

Arhivele combinatului din Hunedoara au păstrat o serie de fotografii rare din anii 1958 – 1960, în vremea în care liderul comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej se afla la conducerea ţării. Imaginile prezintă modul în care se desfăşurau manifestaţiile dedicate „Zilei muncii” în centrul vechi al Hunedoarei. Arată faţa unei lumi uitate şi aproape imposibil de imaginat de tot mai mulţi dintre hunedorenii care nu au prins acele vremuri.

Arad:oamenii muncii nu lipseau de la defilări

Ziua Internaţională a Muncii era sărbătorită înainte de 1989, atât de oamenii din judeţ, cât şi din municipiu. Nu exista angajat care să nu fie prezent pe străzi, la defilare în ziua de 1 Mai. Mai marii judeţului stăteau pe o scenă special amenajată şi priveau cum zecile de mii de oameni treceau prin faţa lor cântând şi scandând lozinci. Oamenii îşi amintesc că defilările erau pregătite în Arad cu câteva săptămâni înainte.

Sursa: historia.ro

Foto: youtube.com

LĂSAȚI UN MESAJ