Cum poți ajunge de la Timișoara pe platourile înalte din Kârgâzstan? Foto

162

Muzeul Național al Banatului intră în lumea bună a marilor explorări transcontinentale. Până acum s-au bucurat de sprijinul nemijlocit al specialiștilor din alte țări pentru diverse cercetări arheologice. De pildă, la șantierul de la Cornești, de ani de zile colaborează cu specialiști din Germania de la care primesc chiar și unele finanțări.

De data asta lucrurile stau exact invers. Consiliul Județean Timiș a oferit o sumă generoasă muzeului pentru a trimite o echipă tocmai în stepele Asiei îndepărtate. Iar echipa românească a invitat să li se alăture și o echipă germană.

Cei patru tineri formează o echipă multidisciplinară ce va studia aspecte de arheologie și geografie a epocii bronzului în îndepărtatul Kârgâzstan de la cumpăna dintre culturile de timp european și cele asiatice.

Pentru că cineva trebuia să cunoască locurile și limba cea mai uzuală de comunicare în zonă (limba rusă), întâmplarea face ca singura doamnă a expediției, Gezine, să mai fi făcut cercetări în Kârgâzstan de care este absolut impresionată.

Până acolo se va ajunge cu mașini preparate în mod special pentru un drum ce va dura două săptămâni de condus prin întinsele Ucraina, Rusia, Kazahstan. Vor trece de la dealuri munți, câmpii nesfârșite la deșerturi, de asemenea, imense. Chiar și zonele ce au fost în conflict recent ar putea pune probleme.

Odată ajunși în Kârgâzstan vor face studii pentru a descoperi o rută de legătură comercială dinspre Europa și Asia de acum trei, patru sau chiar cinci mii de ani în urmă. Dacă de celebrul „Drum al Mătăsii” din perioadă medievală se știu destul de multe, această rută alternativă mai de la nord se pare că a fost folosită din epoca bronzului. S-au găsit elemente de civilizație de tip mediteranean la peste șase mii de kilometri mai departe de locul inițial de proveniență.

Cercetătorii europeni își propun să pună bazele unor legături trainice de colaborare cu colegii lor asiatici.

„Este ceva inedit, finanțarea deplasării este susținută de această dată de partea românească, de Consiliul Județean Timiș, spre deosebire de cercetările de la Corneși, unde finanțarea provine din Germania”, a explicat Claudiu Ilaș, directorul Muzeului Bănățean.

Nimic nu este simplu. Bariera de culturi diferite, adaptarea într-un spațiu total diferit și până la dormitul în mașinile modificate în acest scop, totul este altfel decât calea obișnuită. Dar vor face față în numele științei.

„A venit momentul ca școală românească de arheologie să facă o asemenea cercetare în Asia Centrală. Odată finalizată această acțiune de specialitate vom putea avea rezultate solide și să putem participa la diferite conferințe. Avem oameni capabili. Este o zonă de cercetare nouă, e o zonă care a fost evitată probabil din cauza infrastructurii proaste. Este extrem de interesantă, una în care conviețuiesc împreună șapte naționalități în armonie totală. Deci, seamănă foarte mult cu Banatul”, a încercat o punere în temă arheologul Andrei Bălărie.

În căutarea românilor
Dacă tot vor ajunge în acele regiuni îndepărtate ale fostului imperiu rus, iar mai apoi sovietic, se va încerca și un posibil contact cu unele comunități de români. Urmașii celor ce au fost deportați în anii dictaturii încă mai viețuiesc în sate izolate din stepă. Mulți nu mai vorbesc românește, dar încă poartă amintirea locurilor de unde au sosit strămoșii lor.

Cu o comunitate de români din Kazahstan deja au fost create legături. Se speră într-o posibilă colaborare pe plan cultural. Unele sate încă poartă stilul de construcție și decorațiunile caselor asemenea celor din zona Aradului, de unde se pare că au fost deportați mulți nevinovați, ce mai apoi au rămas acolo.

LĂSAȚI UN MESAJ