Pe 7 ianuarie, odată cu ziua de sfântul Ioan Botezătorul din calendarul gregorian cei ce respectă calendarul mai vechi, numit iulian, au aceleași sărbători dar cu un decalaj de 13 zile. Mersul calendarului este același, doar interpretarea lui și neînțelegerile celor mai mari au dus la aceste doar aparent inadvertențe.
La noi în zonă cei mai numeroși credincioși pravoslavnici ce respectă acest calendar sunt sârbii și ucrainienii. Dar aceste tradiții străvechi mai sunt respectate cu stricteţe și de moldoveni, sau de ruși. Azi, toți credincioșii sârbi au mers la sfânta Liturghie pentru a afla vestea minunată a nașterii unui prunc uneva în peștera din Betlehem. În 7 ianuarie, în prima zi de Crăciun, ortodocşii au parte de mese bogate şi fac vizite prietenilor şi rudelor.
După care, mesele înbelșugate din gospodării au devenit neîncăpătoare pentru toți cei s-au adunat ca familia să fie împreună. Un loc aparte pe masă a avut celebra plăcintă, ce în mod sigur aduce noroc în viață cu numele de „česnica”. Acesta este un produs tradiţional sârbesc. În aluat se ascunde cel puţin un bănuţ, iar cel care nimereşte moneda va avea noroc tot anul. Dar seria de evenimente legate de Crăciun începe în seara de Ajun când în curtea bisericilor sîrbești are loc un obicei cu rădăcini vechi, încă din perioada dinainte de creștinism. Este cunoscut că arborele de stejar avea semnificații aparte la popoarele păgîne. Dar puțini le-au mai păstrat până în prezent, așa ca sârbii ce au reușit să le suprapună peste tradițiile creștine.
În Ajun, pe data de 6 ianuarie, tradiţiile vechi prind viaţă la Timişoara. Sârbii bănățeni, cei mai mulţi ortodocşi de rit vechi din Banat, se adună în curtea bisericii sârbești din Piața Unirii, unde aprind tradiţionalul „badnjak”. Mai exact, după slujbă, ei fac un foc mare şi preoţii spun rugăciuni. Copii aruncă smocuri de paie și cereale (grâu) pe foc. Astfel se arde tot ce este vechi și rău. Curățarea prin foc aduce noroc. Dacă scânteile sunt multe şi flăcările mari, atunci anul ce urmează să înceapă va fi unul prosper. De asemenea, arderea badnjak-ului reprezintă şi purificare. Prin incendierea arborelui se ard toate relele şi neajunsurile anului ce stă să se încheie, lăsându-se loc unui an nou plin de bucurii şi împliniri.
Săptămâna viitoare continuă sărbătorile pe rit vechi. Revelionul este celebrat în noaptea dintre 13 şi 14 ianuarie, iar sârbii vor sparge la miezul nopţii multe pahare, aşa cum dictează tradiţia.