Cinecronica: „Wild Wild Country”, coliziunea exuberanței cu tradiționalul

70

Mai degrabă abordând subiectul considerat tabu al unei mișcări, care, deloc exagerat, poate fi clasată drept un cult, frații regizori Chapman și Maclain Way preferă o vociferare obiectivă, tratând faptele printr-o prismă analitică lipsită de judecată, lăsând persoanele implicate să vorbească deschis, precum și pe cel care vizionează filmul să se plaseze în tabăra preferată, întărind astfel misticismul narativ, dar lăsând, intenționat, spații libere, dileme neelucidate în straniile evenimente.

Documentarul de pe platforma Netflix Wild Wild Country (Sălbăticie) abordează istoria cultului lui Rajneesh, definitoriu pentru anii ’70 și ’80, într-un mod nemaivăzut până acum: aduce la suprafață până și cele mai insidioase detalii, de care nici măcar membrii grupării nu erau conștienți, evenimente precum infectarea în masă a produselor restaurantelor din afara localității lor cu salmonella, în încercarea de a manipula voturile, sau intenția de a procura arme, devenind o amenințare pentru Statele Unite nu doar prin statutul lui ieșit din comun. Sau cel puțin așa se lasă de înțeles din declarațiile celor implicați, din dovezile dezgropate de ei, adevărul aflându-se însă la granița dintre critica provocată din frică și lipsă de cunoaștere, rămânând astfel într-o aură de mister ce conduce la nașterea unui număr remarcabil de declarații textuale, bibliografice.

De la o mică grupare de spirite localizate în India, inspirate de eliberarea de constrângeri, de combaterea socialismului, de dragostea fără prejudecăți ori îngrădiri morale, urmașii gurului Bhagwan Shree Rajneesh și-au deplasat ideologia în aridul pustiu al statului Oregon, înrădăcinând în noul amplasament nu doar fundația gândirii, a stilului lor de viață, ci și modificând ireversibil noua achiziție teritorială prin întemeierea unui oraș propriu, ghidat după principii personale, lucru posibil în statul american. Fapta lor cu siguranță nu a trecut neobservată, în special atracția pe care membrii grupării au dovedit-o față de medializare, cu asistenta lui Rajneesh, Ma Anand Sheela, ca vorbitor principal, ca mâna stângă, intelectuală, lispită de inhibiții a taciturnului guru, a cărei vizibilitate a fost în principal mascată de obscuritate. Serialul documentar se concentrează pe dezvoltarea și, concomitant, pe regresul organizării grupării, odată cu mutarea ei, fiind structurat mai degrabă sub forma unui reportaj criminalistic, îmbinând mediatic înregistrări reale, de la locul faptelor, interviuri actuale cu indivizi implicați, poze sugestive, care amintesc alegoric de schițe din săli de judecată, precum și înregistrări controversate, resușind redarea transformării unei expuneri exagerate a tulburărilor interne într-o orgie, culminând cu o meditație pacifistă. Producția menține, astfel, un ritm alert, în structura sa mai degrabă inchizitorială. La construcția plină de suspans a jocului de detectivi se adaugă amplasarea caracterelor în două tabere, răzvrătite una împotriva celeilalte, serialul oferindu-le voce atât foștilor membri ai grupării, precum avocatul Philip Toelkes, lui Jane Stork și, desigur, Sheelei — care în prezent lucrează într-un azil de bătrâni din Elveția, după eliberarea din închisoare —, dar și locuitorilor sarcastici din orașul vecin Antelope, funcționarilor implicați în construirea cazului legal incriminatoriu. Sheela joacă un rol major în povestea cultului căreia i s-a alăturat încă de la vărsta de 16 ani, ajungând aproape a-l pune în umbră pe liderul al cărui nume, Osho, figurează astăzi pe numeroase coperte. De la a decide noua locație pentru întemeierea orașului, ca urmare a incipientelor obstacole și dificultăților întâmpinate în India, la întreținerea tuturor membrilor, la vorbitul în public, tânăra a ajuns să fie considerate, în final, principala trădătoare a cultului, ba chiar să fie condamantă pentru o tentativă de crimă, odată ce viziunile ei nu se mai corelau cu noile tendințe ale lui Rajneesh.

Cu toate că guru a decedat în 1990, viziunea sa este activ practicată, fără granițe, Osho devenind călăuză pentru nenumărați urmăritori, dornici de o evadare din capitalismul sufocant, din societatea condusă de credințe egoiste, monetare, nihiliste, în care se află într-o perpetuă căutare a transcendalului, a eliberării complete a spiritului, a experimentării de trăiri și emoții profunde, lipsite de construcții externe, artificiale.

LĂSAȚI UN MESAJ