Județul Timiș nu a fost roșu la alegerile parlamentare. Timișenii au votat, în cea mai mare parte, cu Alianța USR-PLUS, care a obținut 29,2% dintre voturile exprimate, pe când PNL a adunat 24,8%. PSD nu a atins pragul de 20% în județ, partidul având un scor electoral de 19,6 procente. Partidul AUR, care a ajuns pe locul patru, a adunat 8,7% dintre sufragii, iar PMP a trecut, în Timiș, pragul electoral, având 5,6% din voturile exprimate.

Astfel, USR-PLUS trimite în Parlament trei deputați: Cătălin Drulă, Liviu Toda și Nicu Fălcoi. PNL Timiș are tot 3 reprezentanți în Camera Deputaților, pe Marilen Pirtea, Ben-Oni Ardelean și Cosmin Șandru. Din partea PSD vor fi doi deputați, Sorin Grindeanu și Alfred Simonis. Alianța pentru Unirea Românilor, surpriza acestor alegeri, va avea un deputat, pe Ciprian-Titi Stoica.

În Senat ajunge câte un reprezentant al partidelor de pe primele trei locuri. Raoul Trifan de la USR-PLUS, Alina Gorghiu de la PNL și Eugen Dogariu de la PSD.

Unii dintre cei care vor susține proiectele județului Timiș în Parlament sunt politicieni cu state vechi, iar alții, oameni noi pe scena politică. Unii au experiență în Senat sau Camera Deputaților, alții, în administrație publică. Numele noi vin din mediul privat. În acest număr al săptămânalului nostru îi vă vom prezenta pe cei care ne reprezintă în Camera Deputaților în următorii patru ani, ce profesie au, cu ce s-au ocupat înainte de a fi politicieni sau ce initiative legislative au inițiat.

Cătălin Drulă este cel care a deschis lista candidaților pentru Camera Deputaților a USR-PLUS Timiș. Pe Drulă în cunoaștem deja, are un mandat de deputat la activ și s-a marcat prin implicarea sa în proiectele de infrastructură.

Cătălin Drulă, născut în 1981, în Bucureşti, este un inginer software, ales în 2016 deputat în circumscripția electorală Timiș.

Olimpic la informatică, a fost admis cu bursă de studii la Universitatea din Toronto, Canada, unde și-a continuat studiile în domeniul ingineriei calculatoarelor. Acolo, la începutul anilor 2000, a dezvoltat o platformă de comunicare prin bluetooth. Ulterior, a dezvoltat o altă platformă, ce permite comunicarea necesarului de sânge pentru transfuzie prin telefonul mobil și livrarea acestuia prin drone, la distanțe de până la 70 km, sistem devenit operațional în Rwanda. Revenit în România, s-a implicat în societatea civilă, în cadrul Asociației ProInfrastructură, care susține și monitorizează dezvoltarea infrastructurii de transport în România, fiind activ pe forumul asociației sub pseudonimul cutter.
În 2015, a fost numit consilier personal al prim-ministrului Dacian Cioloș, pe teme de infrastructură, postură din care a activat, în colaborare cu acesta și cu miniștrii Transporturilor, pentru deblocarea proiectelor de construcții de autostrăzi împotmolite în timpul guvernului anterior. Spre sfârșitul lui 2016, a renunțat la postul de consilier pentru a candida la alegerile legislative din acel an, în urma cărora a fost ales deputat de Timiș din partea Uniunii Salvați România. A fost coordonatorul campaniilor electorale la alegerile europarlamentare din 2019 și la alegerile prezidențiale din 2019, din partea Uniunii Salvați România.

În Camera Deputaților, Cătălin Drulă a fost ales președinte al Comisiei pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor și membru al Comisiei pentru Transporturi și Infrastructură.

În Camera Deputaților, Drulă a avut 79 de initiative legislative. Printre cele mai răsunătoare propuneri au fost „Proiect de Lege pentru stabilirea conţinutului de acizi graşi trans în produsele alimentare destinate consumului uman”, „Proiect de Lege pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor”, „Propunere legislativă privind regimul cumulului pensiilor de serviciu din sistemul public de pensii cu unele categorii de venituri salariale sau asimilate salariilor” sau „Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător”.
Tot deputatul USR, Cătălin Drulă, membru în Comisia pentru transporturi şi infrastructură, a depus în Parlament o inițiativă legislativă care să corecteze articolul din Codul Rutier, referitor la ridicarea mașinilor parcate ilegal.

Daniel-Liviu Toda are 38 de ani și s-a născut în Timișoara. Educația superioară a primit-o în Canada, fiindcă a locuit și trăit acolo o vreme, fiind specializat în Computer Engineering. Toda a stat pe trei continente, în America de Nord (Canada), Europa și Asia. Totodată, a ocupat diverse funcții în domeniul tehnic IT, în cel al consultanței pe eficientizare și calitate IT și a fost manager de servicii operaționale/S.O.M.

A ales să se implice politic, aderând la partidul PLUS, în cadrul căruia s-a ocupat de activitatea comunității locale din care face parte, îndeosebi de baza de date a membrilor, și a activat în cadrul departamentului de HR. Totodată, și-a adus aportul la programul politic de administrare județeană, în cadrul Departamentului de Politici Publice, coagulând capitolul dedicat digitalizării administrației și instituțiilor publice. Daniel Liviu Toda s-a implicat activ în campania alegerilor locale, cu precădere în zonele rurale ale județului Timiș. În timpul liber, se implică în acte caritabile și umanitare, fiind membru voluntar SALVO și membru Lions Bastion Timișoara.

„IT-ul, pentru mine, a devenit o pasiune cu mult înainte să-l consider o sursă constantă de venit. Am început cu jocuri, apoi am depanat calculatoare pentru familie și prieteni, învățând cât puteam de mult despre calculatoare din ziare, reviste și, odată cu apariția internetului în România, din website-urile de specialitate. Acum, după mai mult de 15 ani în domeniul IT & C, am reușit să trec prin multe proiecte, pentru care am lucrat în America, Europa și Asia. Am fost specialist în servere, consultant LEAN Six Sigma, manager de proiect, middle și top management pe partea internațională a unor corporații”, spune Toda despre el.
Nicu Fălcoi își încheie un prim mandat de senator, ales în 2016 în județul Timiș, din partea partidului USR.

Este de profesie inginer și timp de mai bine de 20 de ani a fost pilot de avioane supersonice. Între anii 1989 și 2006 a activat în cadrul Bazei Aeriene 93 Timișoara, ca pilot clasa I. A participat la exerciții multinaționale NATO și la parade militare. În intervalul 2004–2005 a fost observator militar ONU în cadrul Misiunii Organizației Națiunilor Unite în Congo.

Profesia de pilot a deprins-o la Școala Militară de Ofițeri de Aviație „Aurel Vlaicu” din Bobocu, județul Buzău, ale cărei cursuri le-a urmat în intervalul 1985–1989.

A absolvit cursurile Facultății de Mecanică, Secția Autovehicule Rutiere, din cadrul Universității Politehnica din Timișoara (1999–2004).
După retragerea din activitatea profesională, a activat în domeniul privat, ca antreprenor. Între 2006 și 2015 a fost directorul propriei companii, care a desfășurat activități în domeniul transporturilor.
Ca politician, Nicu Fălcoi a avut 150 de initiative legislative. Una dintre cele mai imporante a fost introducerea votului electronic.
„Procesul de elaborare a acestei legi a durat însă nu mai puțin de șase luni, timp în care am consultat specialiști din toate domeniile și structurile, care ar fi putut să își dea cu părerea în ceea ce privește securitatea și utilitatea acestui tip de vot. Și, aici, pot enumera AEP, STS, specialiști în cyber security și comunitatea IT. Am avut ca modele de bune practici Estonia, țară în care acest tip de vot este aplicat la scară largă, dar și țări cum sunt Australia sau Elveția, unde votul electronic se folosește în anumite regiuni. Chiar miercurea trecută, în Franța s-a terminat perioada de depunere a ofertelor la licitația pentru achiziționarea unui sistem de vot electronic la distanță. Un motiv în plus să încercăm și noi să fim, măcar o dată, nu neapărat pionieri, dar printre primii din lume care implementează o astfel de modalitate de vot”, spunea Fălcoi despre proiectul său.

Nicu Fălcoi a ajuns foarte cunoscut în Timișoara din cauza confruntărilor cu fostul primar Nicolae Robu. Asta după ce, în timp ce Fălcoi aduna semnături pe stradă pentru proiectul „Fără penali în funcții publice”, edilul-șef de atunci a trimis Poliția Locală să-l amendeze.

Marilen Pirtea (PNL), de profesie economist și rector al Universității de Vest din Timișoara. A urmat cursurile Facultății de Științe Economice a Universității de Vest din Timișoara, pe care le-a absolvit în 1997, cu specializarea Finanțe-Bănci. În 2002 a obținut titlul de doctor în domeniul Finanțe, cu teza Managementul trezoreriei întreprinderii. În perioada 2007–2015 a urmat o serie de cursuri postuniversitare de specializare în domeniile management universitar, securitate, diplomație și politică externă. Articolele științifice semnate de Marilen Pirtea în această perioadă au fost suspectate de plagiat.

În 2016 a fost ales deputat în Parlamentul României în județul Timiș, din partea PNL. În cadrul Camerei Deputaților, Marilen Pirtea este membru al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării și secretar al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci. Din 3 septembrie 2018, Marilen Pirtea este vicepreședinte al Camerei Deputaților, înlocuindu-l în această funcție pe deputatul PNL de Timiș Ben Oni Ardelean.

Pirtea a avut 56 de initiative legislative. A avut mai multe propuneri pentru modificarea Legii Educației, dar și alte proiecte interesante în sfera învățământului, cum ar fi „Proiect de Lege privind programul de alimentaţie sănătoasă pentru elevii din învăţământul obligatoriu primar şi gimnazial, de stat şi privat”, „Proiect de Lege privind înfiinţarea Fondului Special pentru Încurajarea Librăriilor de Provincie” sau „Proiect de Lege privind finanţarea şi implementarea Programului Tineri în Parlament”.

Ben-Oni Ardelean nu este din Timiș, ci din Lupeni, județul Hunedoara. A fost ales senator în legislatura 2012–2016 și deputat, în legislatura 2016–2020, din partea Partidului Național Liberal.

Ben-Oni Ardelean a absolvit în 1998 Facultatea de Teologie din cadrul Institutului Teologic Baptist din București. Între 2004 și 2005 a urmat un curs postuniversitar la Universitatea Politehnica din Timișoara și un program de specializare în California. Ben-Oni Ardelean este doctor în Științe Politice la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București (2009) și doctor în Teologie la Universitatea din București (2010).

Este cunoscut pentru pozițiile sale sociale și politice privind familia tradițională. Acesta se opune avortului și căsătoriei între persoane de același sex. În 2016 a fost unul dintre speakeri la „Marșul pentru Viață”, organizat în Timișoara. În 2017 a susținut proiectul de lege pentru modificarea definiției constituționale a familiei ca „uniunea dintre un bărbat și o femeie”.

În ultimii patru ani, Ardelean a depus în Parlament 54 de initiative legislative. Printre acestea se numără și proiectul de combatere al ambroziei, important pentru Timișoara, dar și cel „privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice”.
Scandalurile nu l-au ocoit pe deputatul de Timiș. Procurorii DNA l-au trimis în judecată pe consilierul său, Marius Avram Gal, pentru trafic de influență și luare de mită, într-un dosar care vizează achiziții din perioada pandemiei. Gal a important 2 milioane de măști de protecție și sute de mii de combinezoane, prin mai multe firme. Procurorii DNA susţin că, înainte de transport, a avut loc un schimb de mesaje referitoare la comercializarea de produse împotriva Covid-19, „context în care inculpatul a lăsat să se creadă că are influență asupra unor funcționari ai CN Unifarm SA, inclusiv asupra directorului general, pe care o va exercita în vederea obținerii unui contract de furnizare echipamente”. Influența sa ar fi costat 600.000 de lei. Deputatul a susținut că nu știa nimic despre operațiune.

Ben-Oni Ardelean a fost unul dintre politicienii care a contactat coronavirusul chiar în campania electorală din 2020. Acesta a trecut cu bine peste boală, dar la alegeri a votat cu urna mobile, fiind izolat la domiciliu.

Despre Cosmin Șandru nu știm foarte multe. Are 32 de ani și este, din 2017, președintele Tineretului Național Liberal din Timiș. Știm că este un antreprenor și că s-a remarcat pe scena politică locală prin atacurile la adresa PSD și în special asupra lui Sorin Grindeanu.
„Tovarășul Sorin Grindeanu a revenit în PSD, partidul care i-a oferit mereu un loc de muncă. Revenirea în politica românească a celui care a fost preșul pușcăriașului Liviu Dragnea este doar o reconfirmare a esuării PSD, nimic mai mult. Pentru a atrage atenția în acest sens, tovarășul Grindeanu îl atacă pe premierul Ludovic Orban cu o declarație halucinantă, care frizează bunul-simț și minima educație politică. Mai exact, cel care a fost premier fără să fie șeful Guvernului (în realitate, nu a existat niciodată Guvernul Grindeanu, ci doar Guvernul pușcăriașului Dragnea) s-a referit la șomerul Ludovic Orban.
Domnule Grindeanu, orice om cu bun-simț știe istoria dumneavoastră și a lui Liviu Dragnea, cel care v-a uns premier”, posta Șandru, pe Facebook, în campania electorală din vara acestui an.

Sorin Grindeanu este unul dintre politicienii cu state vechi, care intră în Camera Deputaților din partea PSD. E născut în Banat, în Caraș-Severin, și este de profesie informatician. Cea mai importantă funcție deținută de el a fost cea de prim-ministru al României, din 4 ianuarie 2017 până în 29 iunie 2017, fiind al 104-lea prim-ministru al țării.
A intrat în politică în noiembrie 1996, când a devenit membru al PDSR. În 2004 devine consilier local în Timișoara și, după un mandat, preia funcția de viceprimar al orașului de pe Bega.

La alegerile din 2012 a obținut un mandat de deputat de Timiș din partea Partidului Social Democrat, funcție din care a demisionat la 30 iunie 2016, pentru a ocupa funcția de președinte al CJ Timiș.
Între 17 decembrie 2014 și 15 noiembrie 2015 a fost ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale, în Guvernul Ponta.
În decembrie 2014, după începerea urmăririi penale împotriva lui Titu Bojin, Sorin Grindeanu a devenit președinte interimar al filialei PSD Timiș. În data de 19 iunie 2015 a fost ales președinte al PSD Timiș.
Este co-autor la 35 de inițiative legislative privind Codul Fiscal, dialogul social, Codul Muncii, funcționarea asociațiilor de proprietari, insolvența persoanelor fizice, legea energiei și a gazelor, contractele de credit pentru consumatori. El este și unul dintre susținătorii propunerii referitoare la castrarea chimică a persoanelor acuzate de pedofilie.

Guvernul condus de el a adoptat, în ianuarie 2017, măsura controversată de a amnistia anumite fapte penale, măsură care a declanșat proteste publice, decizie ce-l face faimos în toată țara și nu numai. Pe fondul unui conflict cu Liviu Dragnea în privința remanierii guvernului, lui Grindeanu i s-a cerut, în iunie 2017, demisia, iar în urma refuzului său, guvernul a fost dizolvat prin moțiune de cenzură. Pentru a candida din nou pentru un post de deputat de Timiș, fostul premier al României a renunțat la ultima funcție deținută, cea de președinte la Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM).
Alfred Simonis este cel de-al doilea deputat trimis de PSD în parlament. El a fost consilier local la Timișoara, în mandatul 2012–2016. A urmat apoi un salt, la București, unde a devenit deputat. În ultimii patru ani a avut o activitate destul de vizibilă în Parlament, din prinsma discursurilor sale foarte acide la adresa PNL și USR, dar și din cea a inițiativelor legislative. A avut 80 de proiecte de lege, dintre care îl menționăm pe cel privind „gestionarea pungilor de plastic” și încercarea de reglementare a serviciilor de tip ridesharing. Acesta a mai inițiat și proiectul de lege „privind exercitarea profesiei de moaşă, precum şi înfiinţarea şi funcţionarea Colegiului Naţional al Moaşelor din România”.
Presa națională s-a concentrat asupra lui Alfred Simonis din cauza averii sale. Potrivit declarației sale de avere, publicată pe site-ul Camerei Deputaților anul acesta, Simonis deține două apartamente în Timișoara și o casă în Moșnița Nouă. Are conturi în lei în valoare de 23.200 de lei, dar și împrumuturi de peste 700.000 de lei. A câștigat, în 2019, din indemnizația de deputat, peste 144.000 de lei. Veniturile lui și a soției sale, Elena, au fost rotunjite frumos în 2019, cu un dar de botez de aproape 40.000 de euro și cu o donație de la tatăl acesteia de 60.000 de euro. Simonis are și un autoturism BMW.

Ce nu mai apare în ultima declarație de avere, dar figura în anul anterior, este un Porche de aproape 30.000 de euro, pe care l-ar fi vândut. O avere deloc de neglijat pentru un deputat de 35 de ani.
Ciprian-Titi Stoica este singurul deputat pe care îl dă noul partid AUR. Astfel, Timișul va fi reprezentat de un timișorean care stă… în Marea Britanie. Personajul este foarte puțin cunoscut opiniei publice și aflăm, de pe pagina sa de Facebook, că a emigrat în Anglia, la Londa, după absolvirea unui colegiu din Timișoara, și că este familist.

Omul ajunge în Parlament după ce timișenii au votat, cel mai probabil, partidul, nu persoana.

De pe pagina oficială a AUR, aflăm că formațiunea politică, înființată în urmă cu un an, „își propune să realizeze unitatea românilor, oriunde s-ar regăsi aceștia, la București, Iași, Timișoara, Cernăuți, în Timoc, Italia sau Spania, pentru însăși existența noastră ca neam”.

Valorile promovate de AUR sunt: familia, „baza oricărei societăți sănătoase”, națiunea, „comunitatea tuturor celor care au o limbă, o cultură și o istorie comună, indiferent că se regăsesc între granițele aceluiași stat sau nu”, credința creștină, „fundament al civilizației europene și izvor de sănătate morală” și libertatea, „cel mai de preț dar al lui Dumnezeu pentru om”.