Ce mai înseamnă să fii timișorean? Sau despre cum și arabii timișoreni au oltenii sau moldovenii lor

5803

Sunt timișorean de apartament de peste 33 de ani și, cu buletin, de după 89. Dar, ca timișorean, aș vrea să scriu altfel acest lucru. Drept pentru care :

Destinul — despre care cred că este membru de onoare al  Commando Viola Ultra Curva Sud —   m-a țintuit în Timișoara, din 1983, ca într-un insectar de lux. De fapt, o corabie-burg ce plutește, nemișcată, peste mlaștini din care încă se mai aud vorbe vechi nemțești, ungurești, sârbești, ladino și idiș, bulgărești, romanes, turcești ș.a.m.d.

Speranța mea e că, în fine, sunt un timișorean complet dacă am depășit vârsta simbolică de 33 de ani. Sau nu sunt?

Dar ce înseamnă să fii timișorean?

Timișorenii cu certificat de naștere spun că adevărații timișoreni sunt tot mai puțini. Prea mulți dintre cei născuți aici fie nu mai sunt, fie au plecat. Și, nostalgic, își amintesc de vremurile de dinainte de industrializarea forțată. Când orașul a fost invadat de vinituri din alte părți. Din alte regiuni. Olteni, moldoveni mai ales.

Și eu îmi amintesc de politețea din mijloacele de transport în comun din anii 70, când bărbații sau tinerii încă ofereau locul lor unor femei sau persoanelor vârstnice. Ceea ce nu înseamnă că timișorenii de astăzi sunt mai puțin timișoreni, ci că societatea în ansamblul ei a devenit mult mai agresivă, mai lipsită de educație. Și, ca să dau un exemplu, vă reamintesc ce măcel, la propriu, a fost între galeriile timișorenilor și arădenilor la un meci Poli – UTA…

O veche rudă prin alianță, Tanti Rita, unguroaică-evreică, îmi povestea, la începutul anilor ‘80, despre Timișoara ei, cea de dinainte de 1919 pe care o iubea din povestirile mamei. Deși fusese campioană națională la tenis în 1937, Timișoara încetase, afectiv, să fie Timișoara ei încă din anii ‘20.  (Cu riscul de a declanșa anumite reacții naționaliste, cred că operația „estetică” ce a transformat frumoasa fațadă a Teatrului Național a fost una din cele mai nechibzuite și prostești intervenții într-o stupidă tentativă de „românizare” a peisajului arhitectonic.)

Ceea ce arată că fiecare epocă are impresia că totul se prăbușește în cenușa disoluției.

Am auzit mereu spunându-se că Timișoara este o stare de spirit. Așa este! Comunitatea timișorenilor a dovedit asta și în 1989, și în primii ani de democrație originală. O stare de spirit este și faptul că, de pildă, cu mulți ani în urmă, timișorenii aflați în concediu, pe litoral, nu se identificau pe sine înșiși ca nemți, maghiari, sârbi, ci ca timișoreni. Mi-am amintit de asta acum 5-6 ani când, tot pe litoral, am auzit, pe plajă, cum un arab aflat la mică distanță de mine îi spunea unui bucureștean că e timișorean din Siria.  După cum, unul dintre buticarii arabi din vecinătate, atunci când vine vorba despre concurența arabă de peste drum, îmi șoptește conspirativ că „ăla” nu e timișorean ca el. A venit în Timișoara abia de 15 ani și nici nu e căsătorit cu o româncă. Ei, au și arabii timișoreni oltenii sau moldovenii lor.

Da, geografia umană a Timișoarei s-a schimbat radical față de acum 30 de ani. Și evident că aș fi curios să știu câți timișoreni de origine arabă, chineză sau sosiți de pe alte meleaguri alcătuiesc timișorenismul de azi.

Oare știe cineva?

20 COMENTARII

  1. Dle. Tolcea, va puteți satisface curiozitatea din ultimul paragraf mergând pur şi simplu la Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran” în timpul sesiunilor din anul universitar. Veți fi surprins să aflați că timişorenii, actuali sau viitori, vorbesc mai mult limbi străine exotice, cu precădere araba, decât dulcele grai bănățenesc.

    • În preajma blocului meu sunt câteva magazine ale unor arabi. Cred că sunt foarte timișorenizați. Cu chinezii e mai greu la adaptare. Apropo, unuia dintre comentatori i se pare că am ceva cu oltenii sau moldovenii stabiliți aici. Nici vorbă. Despre Șerban Foarță cred că este cel mai important scriitor timișorean, deși e din Severin. La fel și prietenul Robert Șerban.

  2. Ce trist !!! Sa traiesti 33 de ani in Timisoara, nascut si cu buletin de Timisoara si sa nu ai habar ce este timisorean……. Sa analizezi calitatea aceasta tot prin prisma urii fata de olteni si moldoveni , este extrem de grav !!! Domnule Tolcea , un lucru este clar , un raspuns este cert : dumneata nu esti timisorean !!! Nici macar oltean sau moldovean , arab nici atat….. Prin ceea ce scri esti un om fara identitate chiar daca ai carte de identitate si de Timisoara pe deasupra…. In felul acesta faci parte din categoria celor mai periculosi oameni: instigatori, rasisti, vesnic nemultumiti de ceea ce ii inconjoara ! Prietene, timisorean inseamna sa fii om de bun simt, tolerant si intelegator cu cei ce gresesc prin faptul ca sunt „vinituri”….. Si sunt doua feluri de vinituri ca peste tot in lume: cei needucati care tulbura prin comportament armonia unui loc si cei educati, cu bun simt care prin ceea ce fac ridica valoarea locului in care traiesc ,indiferent de rasa ….. Eu sunt gorjean si iubesc Timisoara cu oamenii ei frumosi care fac lucruri minunate pentru oras si in felul acesta sunt adevarati timisoreni , inca o data repet, indiferent de rasa ….. Ceilalti, asa rai si needucati au dreptul la a doua sansa ….au dreptul la o vorba buna, la intelegere, la un zambet si la un multumesc pentru simplu fapt ca exista ! Poti sa le daruiesti asa ceva , prietene, ca sa arati tu primul ce mai inseamna sa fii timisorean ?

    • Draga Daniel, degeaba ai citit, ca n-ai inteles nimic !
      Nu ere rost sa iti spun sa mai citesti odata, ar fi peierdere de timp !
      Mie mi se pare ca Marcel Tolcea a descris cum se schimba o data cu timpul fiecare si devine parte integranta.
      E drept, a fost cam subtil pentru unii !

      • Alta timisoreanca analfabeta si agramata. Dar infatuata ca orice banateanca veritabila! Sa mai citesti o data , nu odata! Peierdere? Nu ere? Se schimba odata, nu o data!

    • Daniel Sorop, asa cum au scris doi Timisoreni mai jos, nu ai inteles nimic din cea ce a scris Dl. Tolcea si nici nu vei intelege vreodata. Iti spune acest Timisorean nascut si crescut acolo, plecat din orasul natal pe care inca il iubesc in ciuda schimbarilor enorme (ca si peste tot in lume), de mai bine de trei decenii. „Viniturile” astea la care tu vrei sa le dai o a doua sansa cred ca au avut mai mult de doua sanse, si tot nu stiu de vorba buna din Banat, sa inteleaga, sau sa zambeasca si sa spuna multumesc in societatea de acolo. Te-ai dat in figuri cu comentariile tale, si singurul lucru pe care l-ai remarcat este ca nu esti Timisorean si nu sti ce inseamna sa fi Timisorean.

        • Nu suntem anagramati.Scriem doar pe intelesul „viniturilor”,si da meritati a doua sansa.Trist este ca mai toti ati sarit si de a 10 sansa.Morala:mergi acasa la voi si lasti Banatul BANATENILOR!!!!

          • 🙂 🙂 🙂
            Adevarul este – si sunt dovezi indubitabile in acest sens! – ca „banatanii adevarati” sunt, deopotriva, si agramati, si… anagramati. Mai mult, banatenii sunt atat de „agramati si anagramati” incat singura lor sansa ar fi ca Bucurestiul sa ii treaca cu forta printr-un program intensiv de reeducare si civilizare. Offf, unde esti tu, maresal Ion Antonescu, sa le organizezi banatenilor o excursie dincolo de Bug?!…

  3. Daniel, domnul Tolcea zice bine..is grele astea ptr tine, niciodata nu ai sa intelegi..deja ii strigator la cer, vin tot mai multe „vinituri” : „cei needucati care tulbura prin comportament armonia unui loc”…intelegi ?

    • Daca pana si „domnu’ Tolcea zice bine”… 🙂
      Oribila epoca ne este dat sa traim! O epoca in care (in sfarsit!) pot sa „zica bine” (ca la „Bingo Metropolis”) si trepadusii (vechi si noi, de dinainte de 1989, cand le aduceau halbele si tigarile oamenilor de cultura adevarati, si dupa, cand oferta lor de pupaturi dorsale este „echitabila”, egal distribuita intre pupin-basesti si cristescu-pesedisti) din „minimalistul” mediu cultural banatean, mediu „minimalist” pentru ca a fost mereu „minimalizat”, supus bascaliei facute de regateni – pe buna dreptate: „banatanii” (guresi cand e vorba sa se laude singuri cu te miri ce fleacuri, dar modesti la minte, altfel) nu au reusit sa ofere niciodata ceva comparabil cu oferta „asupritorilor” din Oltenia, Muntenia, Moldova, Ardeal. Pentru ca, pe scena lumii, Romania se prezinta cu Constantin Brancusi, cu Mircea Eliade, cu Eugen Ionescu, cu Mihai Eminescu, cu Emil Cioran. Nu, nu cautati, ca nu vine nimic de prin Banat…
      „Domnu’ Tolcea zice bine”… Zi-le, domnu’ Tolcea, asa, ca pentru mintea si frustrarile „banatanului”!… 😉

  4. Sa ne inchipuim orasul ca pe un ceaun :-). In el fierbe continuu ciorba vietii, din el sar stropi si se servesc unii si altii… Se completeaza cu ingrediente diferite ca si culoare, cantitate, consistenta, calitate. E normal ca gustul sa se schimbe, savoarea, mirosul, aspectul, dar nu e mai important sa acceptam schimbarea, sa o imbratisam chiar, sa o integram in spiritul timisorean? Unitate in diversitate este mai mult decat o expresie, este o trasatura de caracter a Timisoreanului!

  5. Daniel Sorop, e greu de inteles, stiu! Fiti insa bucuros pentru faptul ca peste vreo 50-100 de ani veti fi „terminat” Banatul, spre bucuria multora carora le sta in gat. Odata cu „terminarea” Banatului puteti trai linistiti toti ceilalti. Asta daca intre timp nu va mai fi vreo rabufnire…!

  6. Expresia,,vinitura” te descalifica. Fiecare persoană are dreptul sa îsi aleagă,,arealul” ei. Nu tu hotărăști acest lucru !

  7. 1) se zice grai bănățan nu banatenesc,banatenesc a iesit prin asemanare cu oltenesc moldovenesc, olandezule si tu ai picat testul…
    2) timisorenii adevarati ar iesi din romania cum a iesit uk din e.u. datorita leprelor

  8. Și klingonienii egzistă, nu-i așa?… Toți se umflă în Corso, dar habar n-au că sunt doar surogați de mahala….

  9. Timisorenii sunt toleranti si la commentariile altora. Care, de fapt, sunt destinate autorului articolului. Nota bene: sunt născuta in Timisoara. Un oras superb, care rămâne superb prin oamenii care il locuiesc si ii perpetuează Frumusețea si spiritul tolerant. Toleranta vine din istorie, care a adus diversitate pe meleagurile Banatului.

  10. ehee. Dupa 1718 a fost cam pustiu. Incet-incet, Timisoara s-a (re-)populat in principal cu sirbi, ceva „nemti”, spanioli, alsacieni, italieni. Evrei cam putini la vremea aia. Dupa 1810 au inceput sa vina maghiarii de la nord de Mures. Tot cam pe-atunci, dar ceva mai in urma, au inceput si evreii sa se stabileasca in numar mai mare. De-a lungul si de-a latul vremii au fost si ceva romani. Inainte de Marele Razboi romanii nu depaseau 10-11 % din populatie. Din 1919 pina in 1940 proportia romanilor a crescut sensibil. Dupa razboiul al II-lea…..
    La ora asta „timisoreni, nascuti in Timisoara, probabil ca sunt sub 10%.
    Cit despre „spiritul Timisoarei”: parerea mea e ca e doar istorie. Ne place sa ne amagim. Acel Spirit a murit incet-incet in anii comunismului. Dupa 1989 Timisoara e „cu totul si cu totul” altceva. Cursul nu este (deocamdata) unul bun. Ne distingem – in bine – fata de alte zone si orase ale tarii pentru ca in (multe) alte locuri lucrurile merg mai rau decit in Timisoara.

    • @victor caraminu: „Inainte de Marele Razboi romanii nu depaseau 10-11 % din populatie…”
      🙂
      Din ce palarie ai scos „cifrele” alea?!…
      In 1918, ceea ce se numea „Republica Banatana” (o penibila perioada de 144 de zile, dubla ca timp si ca… penibil fata de cele 72 de zile ale „Republicii de la Ploiesti”, motiv de haz pentru Caragiale) avea o populatie de 1.582.133 de indivizi, cu urmatoarea structura etnica: 592.049 romani (37,42%), 387.545 germani (24,50%), 284.329 sarbi (17,97%), 242.152 unguri (15,31%), comunitati de slovaci, carasoveni (croati), rusi. Daca iti imaginezi ca, in numai 4-5 ani de zile, ponderea romanilor a crescut precum Praslea cel Voinic de la 10-11%, cat „ai scos din burta”, la 37.42% cat s-a consemnat imediat dupa Marele Razboi, atunci nu mai este nicio indoiala ca „timisorenii adevarati” plutesc intr-o lume imaginara, complet falsa si cu totul ridicola…
      Cat despre „puritatea rasei”, daca doresti sa afli mai multe despre zestrea genetica a „banatanului pursange”, vei fi servit la fel de riguros. Pentru inceput, iti amintesc faptul ca Banatul, ca zona limitrofa, a avut, pentru imperiul austriac, rolul de cos de gunoi in care erau „aruncati” (deportati) cetatenii mai putin dezirabili (hotii, prostituatele etc.)…

  11. Mă cunosc cu Marcel de 25 de ani. Eu fiind… vinitură (mă distrează cuvântul, de asta îl folosesc), născut în Turnu Severin, venit aici în 1990, ca student. Și rămas aici, unde e casa mea și unde s-au născut copiii mei.
    Mă întorc la Marcel. A fost unul dintre cei cu care am discutat, de foarte multe ori, cu umor și relaxare, problema oltenească în/din Banat, dar niciodată nu am simțit vreun… puseu regionalist la el. Poate o tandră ironie, o glumă nevinovată. Ba mai mult, a fost dintre cei pentru care locul nașterii nu a contat când a fost vorba să ajute un om (tânăr) sau altul.
    Prin urmare, propun să fim puțin mai relaxați și mai prietenoși unii cu alți. Mulțumesc 🙂

Dă-i un răspuns lui Rada Rogojan Renunțați la răspuns

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.