Ce-am pierdut și ce-am avut de câștigat în Banat de pe urma miniștrilor USR. Bilanțul unei guvernări scurte și turbulente

397

Au condus ministerele opt luni. Au promis reforme și implementarea unor proiecte de mult uitate sau ignorate. Acum au plecat. Vorbim despre miniștrii USR PLUS, care au avut cârma unor structuri foarte importante. Acum tragem și noi linie și facem un bilanț, să vedem ce au făcut în cele opt luni de mandat oficialii de la USR PLUS.

În domeniul Transporturilor, putem spune că regiunea de vest a țării a avut câte ceva de câștigat în ministeriatul lui Cătălin Drulă. Poate cel mai important proiect implementat pentru șoferi a fost modernizarea drumului național 68A, pe sectorul Margina – Coșevița. S-a lucrat două luni la întărirea structurii șoselei și pentru a scăpa de gropile devenite „celebre” în toată țara.

„Pe sectorul cel mai grav afectat dintre Coșava și Coșevița s-a refăcut integral fundația drumului, pe sectorul Coșevița – Holdea s-au așternut covoare asfaltice, au fost executate alte reparații, s-au completat acostamentele, s-au refăcut marcajele, s-au înlocuit indicatoarele rutiere, s-a montat parapet metalic, s-a defrișat lăstărișul, s-au reprofilat șanțurile”, preciza DRDP Timișoara.

Și fostul ministru Cătălin Drulă a vorbit despre acest drum și l-a numit „rușine națională”.
„Până acum, acest drum extrem de aglomerat a fost peticit și reparat superficial. Planul este ca, pe cei mai afectați 5,3 km, care arată, acum, ca după bombardament, carosabilul să fie refăcut complet, inclusiv fundația. Vorbim despre refacerea acesteia până la un metru în profunzime, cu balast, piatră spartă, geocompozit anti-fisură și trei straturi de asfalt. Pe alți 5 km pe care nu sunt probleme la fundație se va așterne covor asfaltic. După finalizarea lucrărilor, care pornesc pe 10 mai și durează două luni, vom avea în sfârșit un DN68A decent”, a precizat, în primăvară, Drulă.

Ministrul a venit atunci şi cu o completare: „În paralel, îi dăm bice și cu finalizarea găurii de 13 km din A1, între Margina și Holdea — săptamâna viitoare vor fi depuse ofertele în cadrul licitației pentru proiectare și execuție”.

Acum, potrivit Planului Național de Redresare și Reziliență, în România se vor construi 434 de kilometri noi de autostradă. Atenție! Termenul este anul 2026. Aici apare și tronsonul lipsă din autostrada A1 Lugoj – Deva. Vorbim despre finalizarea celor 9 kilometri dintre Margina și Holdea, celebra deja secțiune de tuneluri pentru animale. Ministerul Transporturilor cere de la Comisia Europeană, prin PNRR, 190 de milioane de euro, dintr-un cost total de 300 de milioane de euro.

„Obiectivul de investiţii Lugoj – Deva este un proiect fazat din POST 2007–2013 în POIM 2014–2020, ce are în prezent un contract de finanţare în derulare. Contractul de finanţare încheiat în cadrul POIM va fi amendat prin excluderea secţiunii E, lot 2, ce va fi parte a unui contract de finanţare distinct în cadrul PNRR, în vederea evitării dublei finanţări”, aflăm din proiectul PNRR.

Între timp, licitația pentru găsirea unui constructor pentru cei 9 kilometri de tuneluri a fost deblocată. Termenul de finalizare prevăzut este de 10 luni proiectare și 28 de luni execuție, conform caietului de sarcini.

Drumul expres din Vest-Sud

Un alt proiect început concret de Ministerul Transporturilor a fost construirea drumului de mare viteză Craiova – Drobeta-Turnu Severin – Caransebeș – Lugoj, prin lansarea licitației.
Licitația pentru proiectarea drumului de mare viteză Craiova – Drobeta-Turnu Severin – Caransebeș – Lugoj, al cărui profil — autostradă sau drum expres — urmează să fie stabilit în urma studiului de fezabilitate, a fost publicată în sistemul electronic de achiziții publice (SICAP — Sistemul informatic colaborativ pentru mediu performant de desfășurare al achizițiilor publice) pe 1 iunie și s-au depus cinci oferte.

„Proiectul este unul esențial pentru asigurarea unei conexiuni moderne și rapide între două dintre regiunile țării, Oltenia și Banat. Autostrada/drumul expres va avea o lungime de circa 250 de kilometri și are avantajul de a fi lansat/ă pe un model nou de caiet de sarcini, care vine în ajutorul proiectantului, pe de o parte (prin stabilirea unui calendar clar de termene și plăți), și, pe de altă parte, avantajează și beneficiarul, care primește la final un studiu de fezabilitate foarte detaliat (un așa-numit preliminary design). Acesta va permite, pe viitor, lansarea unei licitații pentru proiectare și execuție, având la bază un studiu de fezabilitate care elimină surprizele neplăcute de pe traseu, dar care dă, în același timp, constructorului libertatea de a inova și adapta proiectul”, a transmis Cătălin Drulă.

Finanțarea studiului de fezabilitate ar urma să fie asigurată din fonduri europene. Valoarea estimată a proiectului studiului de fezabilitate este de circa 130.000.000 de lei.

Drumul de mare viteză va face legătura cu Coridorul IV de Transport Pan-European: Nădlac – Arad – Timişoara – Lugoj – Deva – Orăştie – Sebeş – Sibiu – Piteşti – Bucureşti – Drajna – Cernavodă – Constanţa, care asigură accesul direct, spre Occident, prin Vama Nădlac, și spre Orient, prin punctul de frontieră Vama Veche.

„Durata contractului este de 43 luni de la data de începere, din care 36 de luni — studiul de fezabilitate. Comisia de Evaluare va analiza ofertele în conformitate cu prevederile documentațiilor de atribuire și cu legislația în vigoare în domeniul achizițiilor publice”, precizează reprezentanții CNAIR.

Pași mici spre Belgrad

Construirea autostrăzii Timișoara – Moravița este un alt proiect scos din sertar de Drulă la minister. Însă, după ce a fost stabilit traseul, au apărut primele probleme. Oamenii din mai multe comune din Timiș au atras atenția că drumul le trece prin gospodărie sau foarte aproape de case.

Noul traseul a fost anunțat de unul dintre vicepreședinții Consiliului Județean Timiș.
„Am reușit să schimbăm traseul Autostrăzii Timișoara – Moravița, cel care trecea peste casele locuitorilor din Moșnița și Bucovăț! Traseul 5, anunțat de ministrul Transportului ca fiind unul final, a fost contestat de Consiliul Județean și de primăriile localităților afectate, iar rezultatul este unul la nivelul așteptărilor. CNAIR și societatea Search Corporation, în urma unei ședințe desfășurate la Consiliul Județean Timiș, pe data de 8 aprilie, a trimis spre analiză un nou traseu, care ține cont de realitatea din teren și nu mai afectează sute de gospodării. Pentru a susține noul traseu care să întrunească cerințele tuturor UAT-urilor impactate, am convenit ca până la sfârșitul lunii aprilie să fie trimise către proiectant toate posibilele constrângeri identificate pe noul traseu propus”, a transmis vicepreședintele CJ Timiș, Alexandru Proteasa.

Autostrada Timișoara – Moravița va avea 60 de kilometri și se va continua și după graniță, pe teritoriul Serbiei, până la Belgrad. Studiul de fezabilitate are o valoare de 8,7 milioane de lei și trebuia finalizat până în august anul acesta. Urmează realizarea proiectului tehnic și execuția lucrărilor.

La Sănătate, mai multe promisiuni și realizări… viitoare
În domeniul Sănătății, fostul ministru nu se poate lăuda cu multe realizări pentru zona de vest. Timișoara a fost tăiată de pe lista spitalelor regionale încă de pe vremea guvernării PSD și nici acum nu există un proiect pentru o astfel de unitate în orașul de pe Bega. Vom avea însă centru de mari arși, un proiect de care se vorbește încă din 2016, după tragedia de la Clubul Colectiv.

„Am realizat progrese reale pentru construirea spitalelor regionale. Vorbim, de exemplu, despre Spitalul Regional de la Iași, unde contractul de finanțare, în valoare de 250 de milioane de euro, a fost semnat cu Banca Mondială de Investiții în aprilie. La Cluj, contractul de finanțare va fi semnat în luna octombrie. La Craiova, contractul se va semna în 2022. S-a demarat, prin restructurarea Programului Operațional Sănătate, cu scopul asigurării finanțării pentru încă două spitale regionale. Acesta este un proiect demarat și nefinalizat. Am deblocat proiectele de construire a celor trei centre de mari arși, de la Timișoara, Târgu Mureș și de la București. La Timișoara, în cadrul Spitalului Județean de Urgență, a fost finalizat proiectul tehnic pentru construire. Licitația pentru contractarea lucrărilor este planificată a fi inițiată la sfârșitul acestei luni, iar semnarea contractului pentru lucrările de construire este estimată să se realizeze în februarie 2022”, a declarat, la final de mandat, fostul ministru al Sănătății, Ioana Mihăilă.

Ioana Mihăilă spune că s-au făcut pregătiri pentru valul 4 al pandemiei și că Timișul, la fel ca alte județe din țară, va primi mai multe paturi ATI.

„Pentru gestionarea pandemiei COVID-19 am schimbat abordarea medicală pentru spitalele care sigură asistență atât pentru pacienții COVID, cât și pentru cei non-COVID. Pentru pregătirea în fața valului 4, spitalele au depus planuri care prevăd creșterea paturilor de terapie intensive și paturi pe secții”, a mai spus Mihăilă.

Situația pandemiei va fi una dintre marile provocări pentru viitorul ministru al Sănătății.
Vă amintim că miniștrii USR PLUS au demisionat din funcții după scandalul politic din interiorul alianței cu PNL.

LĂSAȚI UN MESAJ