Sistemul de asociere al celor ce desfășurau activități comerciale, iar mai apoi și de altă natură, ca entități independente desprinse de sistemul de control etatizat a pornit cu mare avânt imediat după schimbarea de regim din iarna dintre 1989-1990. Camera de Comerț Industrie și Agricultură a județului Timiș a fost printre pionierii acestei mișcări de asociere după modelul fostelor camere de comerț și industrie închise abuziv de regimul comunist. Totul s-a făcut pe sistemul afilierii independente și voluntare a diverșilor agenți economici. Rezultatele nu au întârziat să apară destul de repede.
După un anume timp p, activitatea firmelor grupate în jurul acestor forme asociative a căpătat și o formă reglementată prin lege. Era vorba de legea 335/2007. Cât de bună sau de nefuncțională a fost această lege urmează să se exprime antreprenorii ce au urmat-o. Într-un deceniu și jumătate aceasta a devenit desuetă în anumite puncte. Acum, de o vreme, a apărut o mișcare ce urmărește amendarea vechii legii cu noi valențe ce ar urma să corecteze ceea ce funcționează greoi în sistemul cameral. Sau chiar să înlocuiască prevederi ce nu mai sunt de actualitate.
Structura camerală timișeană sprijină proiectul de lege ce ar urma să intre în dezbaterea și mai apoi în aprobarea Parlamentului. Dar sunt și o seamă de membri ce deocamdată sunt reticienți la schimbare. Aceștia argumentează că nu ar trebui schimbat ce merge destul de bine și văd în unele prevederi o posibilă ingerință a statului în afacerile private.
O voce, care dorește să rămână anonimă pentru moment, se întreabă cu oarecare îndreptățire: „dacă statul se pricepe așa bine la afaceri de ce majoritatea firmelor de stat funcționează prost sau au dat faliment? Dar voi studia mai atent proiectul de lege și am să dau mai multe explicații la timpul potrivit!”.
Tocmai pentru a lămuri unele chestiuni ce sunt încă în ceață, conducerea Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș a convocat azi, luni 9 mai, o discuție cu oameni de afaceri și cu reprezentanți ai mass media pentru a puncta câteva aspecte de importanță.
Președintele CCIAT, Florica Chiriță, a explicat pe larg faptul că în multe țări europene vestice orice firmă trebuie să fie membră a unei camere profesionale. Iar pentru noi în țară cel mai apropiat model ar fi cel aplicat de câțiva ani în Ungaria. Acesta, se pare că funcționează destul de bine și ar putea fi copiat și de agenții economici români.
CCIA Timiș susține punctul de vedere privind rolul important al camerelor
de comerț de interfață a mediului de afaceri în raport cu autoritățile și necesității alinierii sistemului cameral românesc la cel european, plecând de la modelele consacrate din state precum Austria, Germania, Franța, Italia, Turcia – unde relația dintre camera de comerț și antreprenor este legiferată sub forma afilierii obligatorii.
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș susține Propunerea Legislativă B254/2022 privind modificarea Legii 335/2007 a camerelor de comerț din România, beneficiile și importanța acesteia pentru dezvoltarea mediului de afaceri românesc.
Una dintre modificările cuprinse în proiectul de lege are în vedere includerea tuturor antreprenorilor din România în „Catalogul firmelor”, fapt ce va genera vizibilitate și oportunități reale de promovare și internaționalizare, atât în mediul fizic, cât și în cel virtual.
O a doua modificare se referă la introducerea unui „Certificat de competență”, ca act obligatoriu necesar pentru desfășurarea activității urmarea înființării unui nou profesionist, cu scopul de a crește calitatea actului comercial, de a responsabiliza agenții economici și de a contribui la îmbunătățirea și dinamizarea activității economice. Emiterea unui certificat de competență va echivala cu deținerea unui pașaport de încredere, cu valabilitate pe plan global, în mediul fizic și în cel online.
Un alt aspect abordat în proiectul de lege se referă la necesitatea relansării învățământului profesional dual prin realizarea unui proiect specific comun, în măsură să reflecte conjugarea tuturor acțiunilor factorilor și actorilor implicați, și care să fie orientat către pregătirea și gestionarea forței de muncă și adaptarea corespunzătoare a calificărilor la nevoile economiei reale.
Un ultim aspect vizează relansarea diplomației economice și modalitățile de gestionare a situației camerelor bilaterale, având ca rezultat urmărit dezvoltarea și eficientizarea relațiilor economice interstatale din perspectiva dezvoltării internaționalizării mediului de afaceri, atragerea şi valorificarea investițiilor străine directe în România și, implicit, reducerea deficitului comercial.
CCIA Timiș se raliază punctului de vedere privind rolul important al camerelor de comerț de interfață a mediului de afaceri în raport cu autoritățile și necesității alinierii sistemului cameral românesc la cel european, plecând de la modelele consacrate din state precum Austria, Germania, Franța, Italia, Turcia – unde relația dintre camera de comerț și antreprenor este legiferată sub forma afilierii.
„Modificările aduc beneficii atât mediului de afaceri, cât și statului român. Catalogul firmelor realizează o serie de măsuri de promovare a capitalului autohton și facilitează accesul acestuia către noi piețe. Sprijinirea antreprenorilor pentru identificarea noilor oportunități și parteneriate de afaceri, resurse de finanțare. Toate acestea pot fi accesate la o bază de date europeană și mondială.
Aceste modificări duc inclusiv la facilitarea participării companiilor românești la misiunile economice, la târgurile și evenimentele europene, cu sprijinul Guvernului. Dacă vom avea această lege, vor fi deja alte oportunități. Modelul acesta este copiat după modelul Ungariei (noi nu inventăm roata), care a funcționat, de trei ani, prin acest model și funcționează încă foarte bine.” a punctat câteva aspecte președintele Florica Chiriță.
Referitor la o anumită contribuiție bănească ce va fi plătită conform noilor reguli de fiecare firmă tot președintele a mai spus:
„Toată lumea are o problemă cu această taxă, care trebuie platită pentru a ajunge în catalogul firmelor. E de precizat că nu este o taxă, ci este o contribuție care începe de la 10 euro și ajunge la 100 de euro pe an și care aduce extrem de multe beneficii, datorită faptului că ești deja într-o bază de date europeană și chiar mondială, prin camerele de comert”.
Despre introducerea unui așa zis „Certificat de competență”, ca act obligatoriu necesar pentru desfășurarea activității ca administrator de firmă de asemenea au urmat discuții despre nivelul acelor studii necesare certificatului.
„Certificatul de competență se referă la administratorii sau persoanele fizice care vor să devină administratori. Modificarea a fost gândită ca o creștere a calității actului comercial, responsabilizarea agenților economici și contribuția la îmbunătățirea și dinamizarea activităților economice. Practic, inainte ca o persoană să își înființeze o firmă, va trebui să parcurgă un curs în care va fi informat de tot ce se poate întâmpla în managementul unei firme. Sunt o gramadă de lucruri pe care un om ar trebui să le știe înainte de a înființa o firmă. Aceste cursuri vor fi stabilite de către Guvern și deocamdă nu știm nici durata și nici costurile lor”, a adaugat mai explicat președintele CCIA Timiș.
Tot la acest aspect a făcut referire și vicepreședintele CCIAT, Darius Georgiu, care a apreciat că există pericolul de a cădea dintr-o extremă în alta. Nu trebuie ca aceste cursuri să depășească un nivel mediu sau chiar minimal pentru a nu transforma cursul de administrator de firmă într-o diplomă de licență universitară cu durata de câțiva ani.
Darius Georgiu a mai adus argumente pentru întărirea sistemului de învățământ dual pentru a asigura cota anuală de lucrători industriali calificați care pot fi absorbiți de economie. Și a dat exemplul unor meserii ce nu se mai găsesc deloc pe piața muncii. Sigur că școlarizarea muncitorilor în anumite meserii nu rezolvă problema lipsei calificaților în lipsa unei piețe serioase ce ar trebui să asigure salarii suficient de tentante. În lipsa acestor lefuri convingătoare nimic nu va opri forța de muncă să migreze în continuare.
„Dacă ne gândim la un alt punct vizat de această lege, învățământul dual, noi am susținut și susținem în continuare acest tip de învățământ, dar prin această lege vom fi sprijiniți mai mult de către statul român”.
Relansarea diplomației economice și modalitățile de gestionare a situației camerelor bilaterale este un alt punct nevralgic în activitate unei camere de comerț. Multitudinea de asocieri cu nume de cameră bilaterală de comerț nu face decât să aducă o nebuloasă în activitatea comercială mai cu seamă cea dintre diferite piețe din țări diverse. Camerele bilaterale funcționează în aproape toate județele după o altă lege. Scopul este de întărire a importanței in efortul de relansare a diplomației economice și a modalitatilor de gestionare a situației camerelor bilaterale, având ca rezultat dezvoltarea și eficientizarea relațiilor economice interstatale”, a completat Florica Chiriță.
