Buziaș, orășelul-stațiune care mai are încă speranțe de viitor

162

La 34 de kilometri de Timișoara, într-o zonă de pădure, se află stațiunea Buziaș. Și această zonă era preferată de capetele încoronate ale familiilor regale din Europa. Prințesa Sissi este cea care s-a îndrăgostit de stațiune și o vizita des, mai ales pentru plimbări prin marele parc din centrul orașului.

Buziașul oferă încă tratamente balneare, colonada din parc a fost refăcută, însă mai sunt multe clădiri de patrimoniu pentru care autoritățile locale nu au bani de renovare. Dar să vedem ce mai oferă băile de aici.

Buziaș, tratamente de pe vremea romanilor

Așezarea din Depresiunea Buziașului este cunoscută încă de pe vremea romanilor, sub denumirea de Ahibis. Este atestată documentar din secolele XIV–XV.

Declarat localitate balneară încă din anul 1819, orașul propriu-zis se întinde pe terasa superioară a Timișului, la contactul dintre Câmpia Banatului de Est cu dealurile bănățene — Dealul Silagiu, în partea de sud-est a celui mai mare județ al țării, județul Timiș (3,6% din teritoriul României).

Principala stațiune a Timișului, care, datorită apelor sale, figurează în marile enciclopedii ale lumii, precum cea a savanților italieni M. Messini și C.G. Lollo, Aque minerali del mondo, sau Precis d’hydrologie, a omului de știință francez A. Morette, s-a impus pe plan national, dar și în străinătate.

Potrivit documentelor din arhiva stațiunii, prima analiză chimică a apelor minerale de aici a fost realizată în anul 1805, fiind printre primele efectuate în țara noastră. Apele au un conținut ridicat de dioxid de carbon (1.311,6 mg/litru), calciu, fier, sodiu.

Și acum, la Buziaș, se tratează boli cardiovasculare, boli ale sistemului nervos central, tulburări neuro-psihice, afecțiuni ale tubului digestiv, afecțiuni ale rinichilor și căilor urinare, boli de nutriție și metabolism și afecțiuni ginecologice.

O perioadă de stagnare a fost cunoscută la Buziaș după Revoluția din 1989, când stațiunea a început sa decadă semnificativ. Din anul 2005 s-a început derularea unor investiții care să readucă stațiunea Buziaș în prim-planul stațiunilor balneare din Romania.

În prezent se efectuează la Buziaș proceduri zilnice, printre care se numără consultațiile medicale realizate de specialiști, mofete, băi calde cu ape minerale, băi de plante, împachetări cu parafină, hidroterapie sau diverse proceduri cu aparate ultramoderne de fizioterapie, gimnastică medicală și masaje.

Tot la Buziaș funcționează, începând din anul 1997, Centrul Medical „Cristian Șerban”, pentru copii și tineri cu diabet și hemofilie. În cadrul acestui centru, copiii și tinerii beneficiază gratuit de diagnostic, evaluare clinică, educație medicală și susținere psihologică.

Izvoarele cu apă minerală și fabrica de îmbuteliere

Bine cotată pe plan intern și internațional, apa minerală de la Buziaș a fost laureată cu medalia de aur la expoziția de la Bratislava încă din anul 1908. Astfel, calitățile curative ale apei din Buziaș au ajuns să fie cunoscute și căutate, sporind popularitatea stațiunii. În anul 1811, profesorul Paul Kiteibel semnalează, în urma cercetărilor, valoarea terapeutică deosebită a apelor minerale.

Din anul 1911, Buziașul devine stațiune europeană, fiind vizitată la acea vreme de Împăratul Austriei, Franz Josef. Proprietățile curative ale apei de aici sunt asemuite cu ale apelor minerale de la Karlovy Vary și Baden-Baden, cu atât mai mult cu cât chiar stilul arhitectural al colonadelor este identic cu cel al celebrelor stațiuni.

Are mai multe izvoare cu apă minerală — carbogazoasă, feruginoasă, bicarbonatată, calcică — unele și magneziene-sodice, altele clorurosodice, în proporții diferite, ceea ce explică gama foarte variată a indicațiilor terapeutice: afecțiuni ale aparatului cardiovascular, ca miocardite, leziuni valvulare, boli ale vaselor și tulburări de circulație de origine neuro-hormonală; apoi, hipoaciditate gastrică, colecistopatii cronice, pielite, calculoze renale.

În 1893, staţiunea a fost cumpărată de fabricantul budapestan Erwin Scottola, care a dezvoltat comerţul cu apă minerală îmbuteliată, introducând dopurile din porţelan cu garnitură de cauciuc. În 1906 Staţiunea Buziaş a fost achiziţionată de fabricantul Jakob Muschong şi a rămas în posesia familiei Muschong-Patianski până la naţionalizare, în 1948.

Tot în anul 1906 a început construcţia fabricii de apă minerală, care a fost inaugurată la data de 23 iulie 1907, purtând numele Phoenix. Fabrica avea o suprafaţă de 700 mp, 36 de angajaţi şi o capacitate de îmbuteliere de 1.500.000 sticle pe an. În 1990 Apemin Buziaş s-a desprins de Întreprinderea de Bere Timişoreana, luând denumirea de SC Phoenix Buziaş, iar în 1995 a devenit societate cu capital integral privat, numindu-se Phoenix SA Buziaş.

În anul 2014, nemaifăcând față noile fabrici de îmbuteliere a apelor minerale și neținând pasul cu tehnologia, fabrica s-a închis. După ce s-a epuizat stocul de sticle de apă minerală, acest produs a dispărut de pe piață. Fabrica se află în conservare, dar localnicii și autoritățile speră să se redeschidă… cândva.

Colonada, refăcută și vandalizată

Colonada din staţiunea Buziaş, judeţul Timiş, construită în 1875, la comanda Împăratului Franz Joseph, a fost reabilitată cu peste 5 milioane de lei, bani de la bugetul local, în urmă cu câțiva ani. Împăratul austriac Franz Joseph şi soţia sa, Sissi, obişnuiau să vină la Buziaş pentru cure cu ape minerale.

Colonada din Buziaş a fost construită din lemn, în stil bizantin, şi înconjoară parcul staţiunii, având în total 500 de metri. Este cea mai lungă construcţie de acest gen, depăşindu-le pe cele de la Karlovy Vary (Cehia) şi Baden-Baden (Germania), cu care se aseamănă.

„S-a reabilitat structura din lemn a monumentului istoric, iar, pe alocuri, părţi din aceasta au fost schimbate, s-a modificat pavimentul, aleea de sub colonadă. De-a lungul celor 533 de metri au fost instalate 75 de felinare, iar în cele patru foişoare au fost montate reflectoare, astfel încât pe timpul nopţii să i se pună în valoare arhitectura neobizantină în care a fost construită”, declara, după reabilitare, Sorin Munteanu, primarul din Buziaş.

Bucuria nu a durat mult. Colonada a fost vandalizată în 2017.
Primarul Sorin Munteanu a precizat, într-o postare pe Facebook: „Au fost aplicate amenzi de către Poliţia locală celor care au aruncat gunoaiele şi sunt în cercetare persoanele care au vandalizat colonada. Este vorba despre 11 burlane. Este inadmisibil un astfel de comportament şi promit că vom merge până la efectuarea de dosare penale pentru cei găsiţi vinovaţi”.

Autoritățile locale au făcut reperațiile necesare, după care au reușit să primească decontarea cheltuielilor, inclusiv cele 5 milioane de lei pe care le-au folosit pentru reabilitare, de la Uniunea Europeană. Din păcate, în zona parcului mai sunt câteva clădiri importante pentru care încă nu s-au găsit banii necesari renovării. Printre acestea se numără un hotel unde veneau turiști din toată lumea și unde stătea cuplul regal austriac, precum și un casino.

Cazul „Avionul”

Stațiunea Buziaș a ajuns în atenția presei și anul acesta, dar într-o lumină nefavorabilă. În mijlocul poveștii stă restaurantul „Avionul”, foarte cunoscut de cei care au trecut prin Buziaș.
La mijlocul lunii octombrie, inspectorii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor au aplicat o amendă de 20.000 de lei administratorilor acestui local din stațiunea Buziaș.

Controlul efectuat la terasa „La Aeroport” din Buziaș a scos la iveală multe nereguli, în special în ceea ce privește pregătirea mâncării. Inspectorii au găsit ouă cu urme biologice, spații frigorifice insalubre, multă rugină, vopsea exfoliată, insecte moarte pe pardoseală, vase sparte sau ciobite, veselă ruginită, tacâmuri neigienizate, alimente păstrate la temperaturi neconforme.

Autoritățile au dispus oprirea activității localului până când toate problemele vor fi remediate.

LĂSAȚI UN MESAJ