Bucurie printre medicii și profesorii din Banat și din întreaga țară! Salariile din sănatate și educație – mai mari cu 30% de la anul!

1629

Proiectul legii salarizării personalului plătit din fonduri publice are un impact bugetar de 19,5 miliarde de lei şi prevede creşteri mai mari pentru categoriile care nu au beneficiat în ultimii ani de majorări salariale, a declarat, sâmbătă, ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru, citat de Agerpres.

Acesta a participat la deschiderea Târgului Unităţilor Protejate din Capitală, unde presa i-a cerut să comenteze declaraţiile lui Bogdan Hossu, preşedintele Confederaţiei Sindicale „Cartel Alfa”, care a afirmat miercuri că legea salarizării iniţiată de Ministerul Muncii este una proastă.

„Nu aş începe cu epitete, să spun că legea este proastă sau că nu este proastă. Mă uit în spate şi ce văd: o lege din 2009-2010 despre care a spus toată lumea că este bună, dar nu a fost pusă niciodată în aplicare, pentru că ar avea un cost prea mare, 45 de miliarde (de lei ¬ n.r.). Apoi am auzit în spaţiul public că de anul trecut ni s-a lăsat o lege minunată, cu impact de 41 de miliarde, care trebuia aplicată a două zi. Parlamentul a avut majoritate, deci putea adopta acea lege de sute de ori. Am înţeles că nu s-a adoptat pentru că s-a avut încredere în Guvern că o adopta el. Păi cum să adopte Guvernul o lege de 41 de miliarde? Deci este o ipocrizie să spui despre o lege că este bună sau este proastă, dar, dacă o lege bună este o lege inaplicabilă, atunci eu nu mai ştiu ce este bun şi ce nu este bun”, a comentat ministrul.

El a adăugat că proiectul propus de ministerul pe care îl conduce are un impact bugetar de 19,5 miliarde de lei, de două ori mai redus.

„Legea pe care am propus-o noi acum are un impact de 19,5 miliarde, care este de două ori mai puţin. Nu trebuie să fii matematician sau Einstein să ştii că, dacă ai un buget de două ori mai mic, care într-adevăr poate fi implementabil, vei avea creşteri care sunt mai mici decât proiectele anterioare”, a continuat Pâslaru.

El a explicat faptul că această lege are că prim scop rezolvarea inechităţilor existente până acum în sistemul salarial.

„Problema care se pune este aşa: ce scop are această lege? Primul scop este să rezolve inechităţile şi să pună toate familiile ocupaţionale pe un sistem de echivalentă. Exact aşa cum fusese discutat şi agreat în 2009-2010. Rezolva legea lucrul acesta? Răspunsul este: da. În al doilea rând, ce trebuie să facă această lege? Să îmi asigure echitatea, astfel încât cei rămaşi în urmă faţă de echivalentele pe care le stabilisem odată să aibă creşterile cele mai mari. Se întâmplă lucrul acesta? Da. Asistenţă socială, persoanele din administraţia publică locală, contractual sau funcţionari publici, cei care sunt în cercetare şi cultură, cei care au rămas în urmă faţă de ce s-a întâmplat în ultimii ani, când s-au dat creşteri pentru o categorie sau pe câteva categorii, au creşterea cea mai mare. Este în acest moment o diferenţa între cât cresc salariile la anumite categorii? Da, pentru că unele au mai crescut între timp şi unele, nu. Justiţia, de exemplu, nu poate creşte cu mai mult de 12%, pentru că deja sunt la un nivel de echivalentă pe această corelaţie între familiile ocupaţionale mai sus, dar nu înseamnă că nu cresc. Cine este nemulţumit? Fiecare dintre familiile ocupaţionale şi-ar dori să crească salariul cu 100% şi este legitim, dar întrebarea este ce să alegem între să mă duc şi să fac lobby că pentru familia mea ocupaţională să obţin un 10-15% sau să accept că în această ţară avem şi noi nevoie de reguli, de un cadru unitar în care toată administraţia publică este tratată acolo unde îi este locul”, a arătat ministrul Muncii.

El a amintit că, prin alocarea unei sume de 4,85 de miliarde de lei pentru doar două sectoare, Sănătatea şi Educaţia, Parlamentul a ignorat restul categoriilor bugetare, care ar fi trebuit să aştepte încă doi ani până la creşterea salariilor.

„Problema ordonanţei 20 modificată este că alocă 4,85 miliarde pentru două sectoare. Eu nu spun că acele sectoare nu ar fi prioritare. Dacă va uitaţi în lege, legea creşte salariile acelor două sectoare, Sănătate şi Educaţie, mai mult decât în proiectul din Parlament cu încă 10-15% peste ce da Parlamentul şi aşa este normal, pentru că sunt sectoare prioritare pentru societate. Dar dacă încep cu aceste două sectoare şi le aloc 4,85 miliarde, această înseamnă că toţi ceilalţi trebuie să mai aştepte doi ani de zile că să poată să vadă şi ei o creştere. Eu nu pot să le spun asistenţilor sociali din această ţară că ei trebuie să aştepte încă doi ani, nu pot să le spun celor din administraţia publică locală sau soldaţilor că trebuie să mai aştepte doi ani de zile”, a susţinut Pâslaru.

Acesta a făcut apel la unitate între categoriile de bugetari, arătând că acesta este cel mai bun proiect „aplicabil şi fezabil” pe care Guvernul îl poate pune pe masă. Pâslaru a mai precizat că, în acest moment, ministerul se află în dialog cu partenerii sociali pe această tema şi aşteaptă propuneri din partea acestora, urmând că, după integrarea în proiect a propunerilor, să înceapă dezbaterea publică pe marginea viitorului act normativ.

Întrebat dacă a negociat cu partidele politice susţinerea pentru acest proiect, Pâslaru a afirmat: „În această perioada, să începi să negociezi cu partidele susţinerea nu este un lucru oportun, fiind o perioada de campanie electorală. Legea nu a fost scoasă că să facă vâlvă în campanie, de aceea am lăsat consultările până după (alegeri ¬ n.r.), până pe 12 decembrie. Era important să avem pe masă două lucruri: unu, o baza de calcul să ştim şi noi cât sunt salariile în ţară asta (niciodată n-o să pot pricepe cum s-au făcut până acum legi fără să ştiu cu cât sunt plătiţi oamenii pe care vreau eu să-i afectez prin această lege) şi, doi, lăsăm o lege care, din perspectiva sustenabilităţii fiscal-bugetare, nu face să greveze celelalte obiective ale politicii publice. Pe noi ne interesează să avem şi salarii mari în administraţie, să avem şi şcoli, şi autostrăzi, să avem şi alte lucruri, aşa că nu poţi să te concentrezi decât într-o măsură de bun simt pe partea de masă salarială”.

El a adăugat că nu trebuie făcute salarii „estetice”, care să arate ideal şi care să nu fie aplicabile.

„Masa salarială într-o ţară precum România ar trebui să aibă o anumită pondere în PIB. Asta am făcut şi noi. Am încercat să ducem, până în 2022, pe 7,6-7,5% din PIB, ceea ce este conform bunelor practici internaţionale”, a continuat oficialul guvernamental.

Totodată, întrebat care este opinia Guvernului în privinţa salariului minim pe economie pentru 2017, ministrul Muncii a arătat că, în această privinţa, Guvernul este un mediator, iar dialogul social se poartă între sindicate şi patronate.

„După ce va există un punct de vedere negociat, Guvernul îşi va exprimă punctul de vedere, dar nu înainte. Mi se pare foarte înţelept aşa, pentru că nu se discuta cu pumnul în masă că aşa vrea Guvernul. Am pus la dispoziţie un studiu, care nu a fost gândit să influenţeze negocierile dintre partenerii sociali, ci să creeze, pentru prima oară, o baza de cercetare în care să poţi să analizezi mai multe scenarii. Vom vedea ce vor discuta partenerii sociali. Primul-ministru se va aşeza din nou la masă şi trebuie să respectăm legea pentru a adopta hotărârea de Guvern înainte de 31 decembrie”, a subliniat Pâslaru.

Proiectul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice propune 116 clase de salarizare, cel mai mic salariu în sectorul bugetar urmând să fie de 1.625 de lei, iar cel mai mare de 22.000 de lei.

Conform proiectului menţionat, distribuit miercuri de Federaţiile sindicale, în sectorul bugetar, raportul între cel mai mic salariu de baza şi cel mai mare salariu de baza este de 1 la 13. Aplicarea legii ar putea începe la 1 iulie 2017 şi se va extinde până în anul 2021, însă în proiect nu se precizează şi procentul anual de creştere.

Proiectul mai prevede că în situaţia în care salariile de baza/soldele funcţiilor de baza/salariile funcţiilor de baza/indemnizaţiile de încadrare, indemnizaţiile lunare avute în luna iunie 2017 sunt mai mari decât cele prevăzute în anexele la prezenţa lege să se păstreze cuantumurile avute în luna iunie 2017.

De asemenea, sporurile, majorările, indemnizaţiile, compensaţiile, premiile şi celelalte elemente ale sistemului de salarizare prevăzute în anexele la lege se stabilesc astfel încât procentul de creştere a cuantumului total rezultat să nu fie mai mare decât procentul de creştere a salariilor de baza, a soldei funcţiei de baza, a salariului funcţiei de baza, după caz, pe toată perioada de aplicare etapizată a legii.

Conform datelor publicate de Ministerul Muncii pe pagina sa de Facebook, majorarea salarială medie va fi de 37,3%, corelată cu creşterea economică prognozată.

Astfel, în Administraţia Publică Centrală, pentru un consilier superior, cu studii superioare şi peste 20 de ani vechime, creşterea salarială va fi de 43,2%, de la 4.476 lei în prezent la 6.410 lei, pentru un referent asistent de 61,6%, de la 1.574 lei la 2.544 lei şi pentru un consilier debutant, cu studii superioare, de 47,4%, de la 1.270 lei la 1.872 lei.

În Administraţia Publică Locală, salariul unui consilier superior va creşte cu 84,3%, la 4.541 lei, iar cel al unui referent asistent cu 51,5%, la 1.961 lei. Pentru personalul contractual este prevăzută o creştere 110% pentru consilier IA, cu studii superioare şi 5-10 ani vechime, la 3.777 lei, şi pentru un referent IA de 74,1%, la 2.321 lei.

În sectorul de Asistenţă socială, majorarea salarială va fi de 79,1%, la 3.823 lei, pentru un asistent social principal, cu 20 de ani vechime şi studii superioare, de 63,3%, la 3.211 lei, pentru un asistent social specialist şi de 49,8%, la 1.872 lei, pentru un debutant.

În ceea ce priveşte Sănătatea, salariul unui medic primar, cu 20 de ani vechime, ar urmă să crească cu 25,6%, la 6.410 lei, cel al unui medic rezident, anul I, cu 34,7%, la 2.579 lei şi cel al unui asistent medical, cu studii postliceale şi 3-5 ani vechime, cu 16,8%, la 2.467 lei.

În Educaţie, un profesor universitar va avea un salariu de baza de 7.282 lei (plus 30,6%), un conferenţiar universitar, cu 5-10 ani vechime, 3.366 lei (plus 29,5%) şi un lector universitar, cu 10-15 ani vechime, 3.335 lei (plus 25,3%). Salariul unui profesor gradul I, cu 5-10 ani vechime, va ajunge la 2.997 lei (plus 34,3%), cel al unui învăţător gradul II, cu 5-10 ani vechime, la 2.175 lei (plus 21%) şi cel al unui învăţător debutant la 1.836 lei (plus 22,8%).

Sursa: hotnews.ro

LĂSAȚI UN MESAJ