Premierul Ilie Bolojan a confirmat, luni, la Aducarea Generală a Asociaţiei Municipiilor din România, majorarea taxelor locale pentru case și mașini în România începând cu anul viitor. Oficialul spune că speră că marţi, Parlamentul, în şedinţă comună, să închidă şi pachetul fiscal care cuprinde taxele locale, pentru ca, de anul viitor, impozitele pe proprietate la persoanele fizice, la maşini, să fie majorate.

El a subliniat că statul trebuie să încaseze aceste taxe pentru a reduce gap -ul de TVA, unde avem probleme destul de serioase.

Bolojan confirmă majorarea taxelor pentru case și mașini din 2026

„Sper ca mâine, Parlamentul, în şedinţă comună, închide şi pachetul fiscal care cuprinde taxele locale. Am convenit ca mâine, în şedinţă comună, să închidem acest pachet, scoţând din el articolele care au fost declarate de către Curtea Constituţională în neregulă.

E vorba de cele legate de testele poligraf pentru angajaţii de la ANAF, deşi fie vorba între noi, n-ar fi fost rău să fie testaţi o bună parte dintre ei, având în vedere bolile ANAF-ului, destul de extinse, dar în afară de aceste anulări, toate celelalte articole vor rămâne aşa cum sunt, ca să nu mai avem complicaţii din nou de a verifica constituţionalitatea”, a spus premierul Ilie Bolojan în cadrul Asociaţiei Municipiilor din România.

Bolojan a arătat că ”speră că această prevedere va face ca de anul viitor impozitele pe proprietate la persoanele fizice, la maşini, să fie majorate”.

”În toate calculele legate de deficit, aceste aspecte sunt vitale, sunt trecute acolo şi nu vor putea fi eludate. Trebuie să ne încasăm aceste taxe, cele ale statului, în principal, să ne reducem gap -ul de TVA, unde avem probleme destul de serioase, dar în acest pachet fiscal se mai închid nişte portiţe la insolvenţe şi la alte posibilităţi de eşalonări şi de optimizări, citiţi cu ghilimelele de rigoare. E nevoie apoi să ne scădem cheltuielile statului.

Vă rog să vă gândiţi că împrumuturile pe care le luăm, deci 150 de miliarde de lei, reprezintă totalul salariilor din sectorul public din România. Deci total salarii egal total împrumuturi. Sigur, nu merg toate împrumuturile la salarii, dar ca să vă faceţi o imagine, care este diferenţa, cât cheltuim noi în plus, faţă de ceea ce ne putem permite”, a mai spus Ilie Bolojan.

Premierul a subliniat că Guvernul ”va trebui să scadă cheltuielile şi să programeze investiţiile în aşa fel încât, cu prioritate, să închidă anul viitor PNRR-ul”.

”Cam astea sunt constrângerile, foarte deschise, legate de buget, de deficit. Marja noastră de mişcare este destul de redusă, nu avem foarte multe posibilităţi, deci jucăm mai mult la impuse, ca să fim foarte corecţi cu dvs”, le-a transmis premierul primarilor de municipii.

„Anul viitor trebuie să consumăm cele 10 miliarde de euro pe care le mai avem din PNRR”, spune premierul

De asemenea, premierul a mai spus că anul viitor trebuie să consumăm cele 10 miliarde de euro pe care le mai avem din PNRR, astfel că spaţiile bugetare care vor mai rămâne pentru alte linii de finanţare, precum Anghel Saligny, CNI, dar şi alocările pentru instituţii, precum Transporturile, Sănătate, Educaţie, vor fi foarte mici. El a precizat că discuţia este ca, dacă vrei să atragi fonduri, de exemplu din Anghel Saligny, să trebuiască să vii cu o cofinanţare de 20%.

„În ceea ce priveşte investiţiile, cea de-a treia componentă, acest aspect este unul dintre cele mai dificile pe care le avem de gestionat, din cauza supracontractării pe care am avut-o în aceşti ani, pe toate componentele, şi a unei lipse de coordonare şi de predictibilitate a investiţiilor. Vă rog să vă imaginaţi că, pe componenta de PNRR, faţă de aproximativ 28 de miliarde de euro, cât am avut contractate iniţial, am semnat contracte de finanţare de 47 de miliarde de euro. După care am pierdut 8 miliarde de euro din componenta de împrumut, pentru că, fiind deficitul foarte mare în România, Comisia Europeană a spus că nu mai avem spaţiu, nu avem cum să vă lăsăm acel împrumut, că vă duceţi în cap, şi am rămas cu puţin peste 20 de miliarde. Deci imaginaţi-vă că am avut o supracontractare dublă”, a spus premierul la Asociaţia Municipiilor din România.

Şeful Executivului a menţionat că gestionarea acestor contracte a fost o provocare majoră şi că, în pofida acestor probleme, au reuşit să închidă PNRR-ul săptămâna trecută, atât în ceea ce priveşte aprobările de la nivelul Comisiei Europene — respectiv PNRR-ul revizuit pentru România, evitând alte complicaţii —, cât şi în ceea ce priveşte proiectele care sunt supracontractate pentru administraţia publică locală.

„În situaţia în care suntem, de exemplu, pe componenta de administraţie locală, aveam contracte alocate prin PNRR în valoare de puţin peste 20 de miliarde de lei, iar contractele efectiv semnate se apropiau de 30 de miliarde de lei. După ordonanţa care a stabilit că contractele care nu sunt semnate se denunţă unilateral, tot am mai rămas cu 4,2 miliarde de lei contracte semnate de dvs., peste fondurile pe care le-am avut.

În această situaţie, săptămâna trecută am luat decizia să asigurăm finanţarea, din bugetul naţional, a acestor contracte semnate peste nivelul alocat, pe de o parte pentru că sunt foarte multe componente de şcoli, pe Valul Renovării — sunt situaţii obiective în care e foarte greu să închizi astfel de proiecte —, iar pe de altă parte, pe baza unei înţelegeri care spune că această supracontractare de 4 miliarde de lei se va acoperi prin diminuarea altor proiecte de investiţii finanţate din bugetul naţional. Subliniez asta pentru că nu avem spaţiu”, a explicat şeful Executivului.

Sursa: https://mediaflux.ro/