4.1 C
Timișoara
marți 19 martie 2024

Banca Centrală a SUA a revenit cu picioarele pe pământ

După ce în ultimul deceniu a promovat o politică monetară extrem de riscantă, o politică bazată pe o dobândă de referință aproape nulă și pe multiplicarea fără precedent a masei monetare (quantitative easing), Banca Centrală a SUA (Fed) a revenit cu picioarele pe pământ. În primul rând, oficialii Fed au decis în ultimile luni ale anului trecut majorarea dobânzii de politică monetară de la cota zero până la 0,8%. Pe de altă parte, este absolut evident că abandonarea politicii fiscale nesustenabile a administrației Obama de către noul executiv de la Casa Albă prin diminuarea drastică a cheltuielilor guvernamentale reprezintă tot o decizie a Fed și nu a casei Albe.

Drept urmare, este evident că sucesul electoral de anul trecut al actualului șef al executivului american, cel care a șocat presa de mare tiraj prin opțiunea sa fermă pentru „curbe de sacrificiu” și nu pentru „pomeni electorale”, nu reprezintă un fenomen emergent. De ce? Pentru că timp de opt ani executivul Obama a contractat cu nonșalanță datorii imense, datorii care nu au generat nici creștere economică și nici competitivitate. Dimpotrivă, în perioada menționată, rata medie anuală a creșterii economice a fost extrem de modestă (1,47 %)1, în timp deficitele bugetare și datoriile guvernului federal, respectiv deficitul de cont curent au atins praguri critice. Ca să nu mai vorbim de faptul că America a fost depășită în 2014 de China în ceea ce privește valoarea produsului intern brut (PIB): 18200 miliarde dolari internaționali (China) vs 17400 miliarde dolari internaționali (SUA)1.

 Perioada                    % din PIB
DBF DGF DCC
2009 9,00 61,60 2,66
2010 9,47 70,36 2,95
2011 8,70 75,19 2,97
2012 7,00 79,53 2,76
2013 3,95 82,11 2,19
2014 3,45 83,03 2,25
2015 2,85 84,08 2,56
2016 3,38 86,21 2,59

DBF – deficitul bugetului federal; DGF – datoriile guvernului federal: DCC – deficitul de cont curent. Surse: 1. Financial Accounts of the United States: June 5, 2014; June 11, 2015; June 9, 2016; March 9, 2017. (www.federalreserve.gov ); 2. IMF World Economic Outlook Database List. (www.imf.org).

În acest context, proiectul de buget publicat recent de executivul american implică un obiectiv teribil de ambițios: diminuarea în următorii zece ani a ponderii datoriilor guvernamentale în PIB până la un nivel sustenabil (60% din PIB)2. Principalele mijloace pe care le are în vedere executivul condus de Donald Trump pentru atingerea acestui obiectiv sunt următoarele: reformarea sistemului de asigurări de sănătate, reducerea și simplificarea legislației și a fiscalității; reformarea politicii de imigrare; reducerea și eficientizarea cheltuielilor bugetare; reformarea protecției sociale și a sistemului de educație2.
Ne putem întreba, desigur, cât de fezabilă este politica economică și fiscală extrem de conservatoare pe care o are în vedere administrația Trump, o politică care implică amputări bugetare de 4100 de miliarde dolari în următorul deceniu, amputări care vor genera multiple frustrări în familiile sărace și cu mulți copii2. Pentru că este foarte ușor să spui că sărăcia poate fi eradicată mai eficient prin crearea de locuri de muncă decât prin alocații guvernamentale. În realitate însă, eradicarea sărăciei reprezintă o problemă cu mult mai complicată. În al doilea rând, amputarea pe termen lung a cheltuielilor cu protecția socială reprezintă un factor de mare risc în ceea ce privește sustenabilitatea creșterii economice. În sfârșit, decizia Fed de a mări treptat nivelul dobânzii de referință și de a reduce masa monetară poate genera dezechilibre majore pe piețele financiare la nivel global.

Cu toate acestea, sunt convins că proiectul de buget propus de Donald Tramp va fi adoptat de legislativul american fără amendamente majore, iar președintele american își va continua nestigherit mandatul până în 2020. De ce? Pentru că nivelul de îndatorare al guvernului american a devenit nesustenabil și, din această cauză, America, a ajuns cu spatele la zid. Și toată lumea știe că datoriile nu pot fi „rostogolite” la nesfârșit. Așa cum spunea Jean-Marie Domenach, datoriile „nu pot fi puse, ca șobolanii, în cușcă. Mai devreme sau mai târziu ele ne obligă să facem o alegere cu atât mai dificilă, cu cât a fost amânată mai mult”. Iar Donald Trump și dramaticele sale „curbe de sacrificiu” reprezintă exact o asemenea alegere…
Surse: 1. IMF World Economic Outlook Database List. (www.imf.org); 2. Budget of the U.S. Government, A New Fundation Foir American Greatness, Fiscal Year 2018. (https://www.whitehouse.gov/sites/whitehouse.gov/files/omb/budget/fy2018/budget.pdf).

Alte subiecte :

Citește și :