Banatul e „fruncea” şi la consumul de droguri! Care sunt preferinţele, pe regiuni

2590

Noi evoluţii şi tendinţe ale traficului de droguri. Județele Cluj și Timiș în Top-ul național conform raportului național privind situația drogurilor, datele conţinute în acest raport făcând referinţă la situaţia din anul 2014.

Canabisul este cel mai consumat drog, în special în rândul tinerilor

Raportul arată că se remarcă o creștere în anul 2014 a cantităţii de canabis consumate: „Conform celor mai recente studii realizate atât în populația școlară, cât și în cea generală, în România, canabisul este cel mai consumat drog, în special în rândul tinerilor. Pentru prima oară în întreaga perioadă de monitorizare, canabisul este pe același loc cu heroina în ceea ce privește cererea de tratament ca urmare a consumului de droguri. De asemenea, și în ceea ce privește piața drogurilor, se remarcă o creștere în anul 2014 a cantităţii de canabis – masă verde recoltată, în timp ce numărul capturilor la nivel stradal crește în fiecare an”.

Canabisul continuă să fie cel mai consumat drog în România, „4,6% din populaţia generală cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 ani declarând că a experimentat consumul de canabis, din care, 2%, în ultimul an, şi 1%, în ultima lună. Rata de continuare a consumului recent de canabis, respectiv proporţia celor care au consumat cel puţin o dată în viaţă canabis (LTP) şi care au făcut acest lucru şi în ultimele 12 luni (LYP), este 43%. Pentru consumul actual de canabis, se observă o rată de continuare a consumului de canabis de 50%”.

La consumul de canabis, Clujul și Timișul sunt clasate în topul național de consum al canabisului care ocupă aproximativ 68% din piața românească: „La nivel teritorial, deşi se observă o extindere la nivel naţional a cazuisticii urgenţelor medicale datorate consumului de canabis, aceasta rămâne totuşi concentrată în 5 unităţi teritoriale (Cluj, Municipiul Bucureşti, Mureş, Timiş şi Constanţa), unde se cumulează peste două treimi (68,4%) din toată cazuistica”.

În cazul consumului de ecstasy, 0,9% din populaţia generală cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 ani a declarat că a consumat acest tip de drog cel puţin o dată în viaţă, în timp ce, 0,3% dintre respondenţi au recunoscut un astfel de consum în ultimul an, iar 0,1%, în ultima lună: „Rata de continuare a consumului recent de ecstasy, respectiv proporţia celor care au consumat cel puţin o dată în viaţă ecstasy (LTP) şi care au făcut acest lucru şi în ultimele 12 luni (LYP), este 20,6%. Pentru consumul actual de ecstasy, se observă o rată de continuare de 38,5%”.

Ardelenii în topul național la consumul de droguri, nu și la cocaină!

Consumul de cocaină/ crack înregistrează al patrulea nivel al prevalenţei în „clasamentul” drogurilor ilicite: „Astfel, 0,8% din populaţia generală cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 ani, nici greu, nici uşor 16.3% greu 83.7% 0.4 0.7 0.9 0.1 0.2 0.3 0.1 0.1 0 0.5 1 1.5 2 2007 2010 2013 LTP LYP LMP 48 inclusă în eşantion, a experimentat consumul de cocaină/ crack, în timp ce, doar 0,2% dintre respondenţi au declarat consum recent de cocaină/ crack. Nu s-a înregistrat consum actual”.

În Ardeal și Banat consumul de cocaină este periferic „în cazul consumului recent de cocaină/ crack, există 3 regiuni în care rezultatele indică lipsa acestui timp de consum: Regiunea Vest, Regiunea Nord-Vest şi Regiunea Sud-Vest. Cele mai mari prevalenţe se înregistrează în Regiunea Bucureşti-Ilfov (1,5% au declarat consum de cocaină/ crack cel puţin o dată în viaţă, iar 0,3% în ultimul an)”.

Mureș și Timiș conduc topul consumului de amfetamine!

Amfetaminele înregistrează în România o prevalenţă a consumului de-a lungul vieţii de 0,3%, în timp ce, pentru consumul recent, se constată o prevalenţă de 0,1%: „Tinerii cu vârste cuprinse între 15-24 ani înregistrează o prevalenţă a consumului experimental de amfetamine de 4 ori mai mare decât cei din categoria de vârstă 25-34 ani şi de 8 ori mai mare decât prevalenţa acestui tip de consum observată pentru celelalte categorii de vârstă”.

Cea mai ridicată rată a prevalenţei fiind remarcată în rândul respondenţilor cu rezidenţa în Regiunea Centru (LTP – 0,7%, LYP – 0,3%), în special județul Mureș. Urmează respondenţii din Regiunea Vest (LTP – 0,6%, LYP – 0,0%), în special județul Timiș, cei din Regiunea Bucureşti/ Ilfov (LTP – 0,5%, LYP – 0,0%) şi, pe ultimul loc, cei din Regiunea Sud (LTP – 0,1%, LYP – 0,1%).

Clujul și Timișul în top trei la consum de stimulanți

Doar 1,6% dintre admiterile la tratament ca urmare a consumului de droguri din anul 2014 au fost ca urmare a consumului de stimulanți (0,8% pentru cocaină și 0,6% ecstasy și 0,2% alți stimulanți de tipul: catinone sintetice, metamfetamine și amfetamine). Ca și în cazul canabisului, majoritatea persoanelor admise la tratament pentru consum de stimulanți reprezintă cazuri noi (15 din cele 21 cazuri de cocaină sau toate cele 14 cazuri de ecstasy).

La nivel teritorial, cazuistica urgenţelor medicale datorate consumului de stimulanţi este mai predominantă doar în 2 unităţi teritoriale (Municipiul Bucureşti, Cluj), unde se cumulează aproape jumătate din numărul total de astfel de cazuri (47,1%).

Consumul de heroină prezent în București, Cluj și Timiș cu predilecție

Pe fondul prezenţei substanţelor noi cu proprietăţi psihoactive pe piaţa drogurilor din România şi ca urmare a schimbării modelului de consum, consumul experimental de heroină marchează în 2013 o stabilizare, înregistrând aceeaşi valoare (0,3%), ca şi la studiul anterior: „Grupa de vârstă cu cea mai mare prevalenţă a consumului de heroină este 15-24 ani, ceea ce poate sugera o „reîntinerire” a populaţiei consumatoare de heroină din România. Astfel, consumul de heroină identificat pentru această categorie de vârstă este de 3 ori mai mare decât cel observat pentru categoria 25-34 ani şi de 2 ori mai mare decât cel constatat pentru grupa de vârstă 35-44 ani. Se remarcă faptul că, pentru categoriile de vârstă 45-54 ani, respectiv 55-64 ani, nu se observă consum de heroină (…) La nivel regional, consumul de heroină a fost raportat doar în trei din regiunile de dezvoltare economică analizate: Bucureşti-Ilfov (0,7%), Vest (0,4%) şi Centru (0,3%)”.

Consumul de opiacee crește alarmant în Cluj!

În 2014, au fost raportate 460 cazuri de urgenţe medicale datorate consumului de opiacee (consum singular sau în combinaţie), ceea ce înseamnă o menţinere a acestei problematici la nivelul anului anterior, când au fost înregistrate 449 astfel de cazuri. În 81,3% dintre cazuri, persoanele au apelat o singură dată în anul 2014 la serviciile de urgenţă pentru probleme datorate consumului de droguri.

În privinţa repartiţiei teritoriale a cazuisticii urgenţelor medicale datorate consumului de opiacee, se observă în continuare „concentrarea sa în capitală (unde se înregistrează aproape trei sferturi din cazuistică – 74,6%). Cu toate acestea, apare o extindere a sa şi în alte două judeţe mari ale României – Cluj şi Iaşi, cele două unităţi teritoriale, cumulând 14,1% din toată cazuistica”.

Cea mai mare pondere a cazurilor de urgenţă în care s-a raportat consum de opiacee (singular sau în combinaţie) au fost diagnosticate cu “sevraj” (27,8% faţă de 25,4%). Pe poziţia a doua, se situează cazurile diagnosticate cu “intoxicaţie” (24,6% faţă de 16,5%), urmate de cazurile diagnosticate cu “utilizare nocivă” (21,7% faţă de 10,5%) şi de cele din categoria “dependenţă” (15,9% faţă de 30,4%). Urmează cele încadrate la “tulburări mentale şi de comportament” (8,7% faţă 9,4%) şi cazurile diagnosticate cu “alte diagnostice” (1,3% faţă de 7,6%).

Clujul prezent și topul „ETNOBOTANICELOR”, substanțelor noi cu proprietăți psihoactive

Conform rezultatelor GPS 2013, după canabis, pe poziţia a doua în „topul” celor mai consumate droguri în România, se situează substanţele noi cu proprietăţi psihoactive (SNPP), cunoscute şi sub denumirea de „etnobotanice”. Astfel, 2% din populaţia generală cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 ani inclusă în eşantion a experimentat consumul de SNPP, în timp ce, doar 0,3% dintre persoanele intervievate au declarat consum de SNPP în ultimul an. În schimb, pentru acest tip de drog nu s-a înregistrat consum actual, ceea ce poate să însemne că acest model de consum a intrat într-un real declin.

La nivelul ţării, zona teritorială care înregistrează o problematică semnificativă a cazuisticii de urgenţă datorată consumului de astfel de substanţe este la fel de extinsă, aceasta rămânând însemnată doar în 4 unităţi teritoriale (Municipiul Bucureşti, Iaşi, Cluj, Galaţi), unde se cumulează aproape două treimi (60,0% faţă de 61,2% în 2013) din toată cazuistica înregistrată la nivel naţional.

Sursa: Presa Locală

LĂSAȚI UN MESAJ