„Bănăţeni pentru viitorul României”, o nouă Proclamație pentru sănătatea țării

358

Nu mai este deloc o taină că lucrurile nu prea merg bine deloc la noi în țară. La fiecare doi pași făcuți în direcția bună ca un făcut se mai face un pas sau doi pe loc sau în lateral, dacă nu chiar în urmă.

Nu doar rezultatele economice pompos umflate de cei ce se află la guvernare sunt puse la îndoială, ci însăși dezvoltarea generală social umană a conglomeratului ce formează statul nostru de azi. La răsturnarea de regim de acum aproape treizeci de ani de aici din Banat a plecat ca un îndemn la rațiune și manual de urmat, pentru de dezvoltarea fără hopuri a democrației, un document istoric cu numele de Proclamația de la Timișoara.

Este binecunoscut (doar ca titulatură) de multă lume. Dar, în esență, nu prea mai știe lumea despre ce era vorba acolo. Doar că ar fi conținut un anume punct opt. Cu prilejul împlinirii, în acest an, a trei decenii de la Revoluția plecată de la Timișoara și un altul al împlinirii unui secol de administrație română în Banat apare un moment ce de asemenea ar putea fi de răscruce.

Un nou document pleacă de aici, să trezească mințile adormite ale celor ce au cuțitul și pâine în mână. „Noi, autorii acestei cărţi, suntem din Banat şi muncim aici, în această provincie istorică, ce se plasează, la aproape toţi indicatorii, în prima parte a topului economic şi social al judeţelor ţării. Această stare de fapt ne îndreptăţeşte să ne adresăm tuturor românilor interesaţi de viitorul României, al copiilor şi al nepoţilor noştri, pentru a se alătura nouă, în efortul de a schimba profund România, acum, atât de puternic afectată de la vârf, de practici imorale, corupţie şi incompetenţă. Dorim o nouă Românie, normală, morală, democratică, condusă de bărbaţi de stat, morali, cu înaltă responsabilitate faţă de soarta ţării şi a urmaşilor noştri. Înţelegeţi, această carte este rodul deznădejdii, dar şi al speranţei!”, subliniază cei care s-au implicat direct în realizarea acestei veritabile bănci de idei şi soluţii.

Este un fel de nouă proclamație, de data aceasta din Banat, ce ar vrea să traseze linii de urmat în traseul încâlcit al României. Cartea celor 38 de intelectuali bănățeni pleacă dintr-o îngrijorare profundă privind starea actuală a societăţii şi economiei noastre. Oameni din toate domeniile, dar specialiști acolo unde activează, au scris separat iar mai apoi au pus la un loc gândurile lor despre ce ar fi de făcut.

„Bănăţeni pentru viitorul României” este un adevărat semnal de alarmă ce ar trebui auzit, dar și înțeles corect, de cât mai mulți români. Este, de fapt, un proiect de țară ce, dacă urmat, nu ar da prea mult rateuri pentru viitor. Plecând de la un model ce poate fi Timișul de acum, s-ar putea, prin ajustări fine și reinterpretări, aplica la scară mai mare peste tot în România.

Autorii cărţii „Bănăţeni pentru viitorul României” îşi propun un nou proiect de ţară, care să urmeze modelul judeţului Timiş, unul din cele mai avansate din România. Ideea a aparținut coordonatorului lucrării, academicianul Ion Păun Otiman, preşedintele de onoare al Filialei Timişoara a Academiei Române, căruia i s-a alăturat publicistul George Lână. De altfel, ambii au și ample capitole în carte. Pentru că strigătul la deșteptare este comun la fel este drept a menționa toți semnatarii acestei cărți ce ar trebui să apese greu pe niște minți ce ar putea decide.

Ei sunt, în ardine alfabetică: Simona Avram, Gallia Butnaru, Silviu Cerna, Radu Cernătescu, Daniel Ciurel, Gheorghe Clitan, Viorel Coifan, Alexandru Colţan, Raico Cornea, Ciprian Emanuel Crainicu, Ioan Crişan, Dumitru Horia Cristea, Toma-Leonida Dragomir, Florin Draşovean, Romeo Dunca, Zsolt Andras Ferencz, Ioan Fernbach, Petru Galiş, Dănuţ Groza, Gheorghe Jurma, George Lână, Marius Lobază, Florin Lobonţ, Elena-Rodica Militaru, Pavel Nefir, Alin-Adrian Nica, Trăilă Tiberiu Nicola, Păun Ion Otiman, Ioan Pădeanu, Paul Pîrşan, Ioan Popa, Pavel Roman, Dumitru Secăşan, Cornel Secu, Lucian-Vasile Szabo, George Ţugurlan, Marius Ţurcan şi Aristotel Vişoiu.

„ …e extrem de importantă descentralizarea. Eu sunt profesor de management şi cercetând aceste aspecte ale geografiei economice, am constatat că această centralizare excesivă, această alocare eminamente bugetară de fonduri care gâtuie, strangulează iniţiativa locală, mai cu seamă exerciţiul autonomiei locale, este extrem de dăunătoare. Am văzut în tren și în avion cine merge și vine de la București. Oameni cu hârtii pentru o aprobare de la centru. Primari, preşedinţi de consilii judeţene, directori de fabrici, prefecţi, vin să obţină aprobări de la Bucureşti, pentru cele mai neînsemnate lucruri. Şi acela care trebuie să dea, de exemplu un acord de mediu, nici nu ştie unde se află localitatea pentru care o dau. Pe lângă o irosire fantastică de timp şi de bani, acest sistem este extrem de dăunător”, a explicat Ioan Otiman.

În prezența unui public, din păcate insuficient de numeros, majoritatea autorilor au dorit să sublinieze câteva din tarele societății noastre ce doar parțial este funcțională. Intervențiile mai scurte sau mai lungi și docte au stîrnit teme de gândire și de dezbatere.

LĂSAȚI UN MESAJ