Municipalitatea timișoreană are în subordine șapte companii care prestează servicii pentru populația orașului: compania de apă Aquatim, Colterm asigură termoficarea, Retim se ocupă de salubritate, iar alte companii de drumurile municipale, de hoticultură, de piețe, de transportul public. Una dintre grijile cele mai mari ale municipalității timișorene este situația Colterm, înglodată în datorii istorice de peste 300 milioane lei.

Într-o conferința de presă, primarul Dominic Fritz spunea că „dacă pică acum Colterm, pică și primăria”, fiindcă primăria, ca unic acționar, avea și ea, la sfârșitul anului 2020, datorii de 160.000 lei la Colterm, reprezentând subvenții neachitate. De mulți ani, subvenționarea Colterm din bugetul primăriei l-a costat 219 lei anual pe fiecare timișorean plătitor de taxe, racordat sau nu la sistemul centralizat de termoficare.

Nici concordatul preventiv, care părea soluția salvatoare acum trei luni, nu mai e de actualitate. Așa că rămân puține soluții pentru salvarea de faliment a companiei, printre care accesarea unor fonduri europene, împrumuturi sau vânzarea de active din patrimoniul propriu.

Accesări timide la Colterm
Recent, a fost schimbat Consiliul de Administrație al companiei și directorul general, chiar de două ori într-un interval scurt. Instabilitatea și datoriile nu sunt o premisă bună pentru atragerea de fonduri europene, deși Comisia Europeană a oferit facilități și scutiri, prin Directiva 2019/1023, companiilor amenințate de insolvență sau faliment.
Compania arată că din 2017 se implementează un proiect european de retehnologizare a sistemului centralizat de termoficare, în valoare totală de 148 milioane  lei, din care valoarea eligibilă nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională este de 106 milioane lei, bugetul național pune peste 16 milioane lei, iar cofinanțarea de la bugetul local este de 2,5 milioane lei. Datele apar pe site-ul companiei.

Proiectul „Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timișoara în vederea conformării la normele de protecția mediului privind emisiile poluante în aer și pentru creșterea eficienței în alimentarea cu căldură urbană”, finanțat din Programul Operațional Infrastructură Mare — POIM 2014–2020, Axa prioritară 7, se află în curs și se va finaliza în septembrie 2021, cu beneficii importante pentru Timișoara, fiindcă se reabilitează peste 9 km de rețele termice primare și peste 20 km rețele secundare, se reduc pierderile de căldură de pe traseu, se elimină 55% din avarii, se reduc noxele etc.

Un alt proiect de retehnlogizare a dus, în perioada 2013–2016 la modernizarea a opt pompe de transport termoficare CET Timişoara Centru şi CET Timişoara SUD, la retehnologizarea a două cazane de apă fierbinte din CET Centru, la retehnologizarea a trei cazane de abur din CET Sud, precum și la instalarea unei unităţi noi de desulfurare în CET Sud pentru reducerea emisiilor de dioxid de sulf.

Proiectul a adus companiei 25 milioane euro, din care jumătate au fost asigurate din Fondul de Coeziune, prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, Axa prioritară 3, Sector termoficare, 45% de la guvern și 5% din bugetul local.

În ultimii zece ani, Colterm a beneficiat de aproximativ 60 milioane de euro de la UE, prea puțin pentru o companie cu datorii mari și cu o acută nevoie de aliniere la noile tehnologii și cu standardele de mediu europene.

COLTERM S.A. deservește aprox. 50.000 de abonați
Are în administrare şi exploatare:
120 puncte termice proprii;
22 de puncte termice ale unor agenți economici;
5 centrale de cartier;
47 staţii de hidroforizare a apei reci;
Turbina istorică, la vânzare

Un interviu dat presei locale de Ilie Vlaicu, director general Aquatim, a generat o oarecare neliniște: nodul hidrotehnic cu valoare istorică, aflat în patrimoniul Colterm, se află pe masa negocierilor pentru a fi preluat de Aquatim în contul datoriei de 20 milioane lei. Există și sechestru asigurator pe acest obiectiv, a declarat directorul Aquatim la pressalert.ro
„N-am bătut palma, dar confirm că discutăm cu Aquatim despre această posibilitate. Trebuie făcută o evaluare, decizia finală o va lua Consiliul de Administrație”, a confirmat Petre Nenu, director general interimar la Colterm.

„Turbina”, cum este cunoscută timișorenilor, este prima centrală hidroelectrică construită în 1907, după planurile inginerului-șef al orașului, Emil Szilard. Inaugurată în 1910, turbina este considerată una dintre cele mai vechi centrale de pe teritoriul Europei, dotată cu instalații moderne ale începutului de secol XX, instalații care se păstrează și azi.

Arhitectonic, nodul hidro de pe malul Begăi este o adevărată bijuterie în stil Secession, monument istoric aflat pe lista monumentelor cu codul LMI TM-II-m-A-06094, care a fost renovat în 2017 pentru a fi inclus în circuitul turistic. Dar, în afara câtorva tururi, proiectul nu a durat, iar clădirea s-a degradat.

Directorul general al Colterm recunoaște că turbina ar fi „pe mâini bune”, dacă ar trece la Aquatim, care ar putea să investească pentru a-i da cuvenita întrebuințare turistică.
Aquatim lucrează, de altfel, la un Muzeu al Apei, a cărui inaugurare este plănuită pentru anul 2023, al Capitalei Culturale Europene.

Cum a reușit Aquatim să se dezvolte

Răspunsul scurt este: cu mulți bani europeni. Până în 2020, Aquatim a reușit să atragă peste 350 milioane de euro, din care peste 290 milioane euro nerambursabili de la UE, pentru a reface sistemele de alimentare cu apă și pentru extinderea în județ. 118 milioane euro au venit din Programul Operaţional Sectorial Mediu, iar 180 de milioane euro, din Programul Operaţional Infrastructură Mare — POIM, sumă extinsă la 240 milioane de euro.
Se află în desfășurare „Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Timiș, în perioada 2014–2020”, pentru 81 de localități din județ. În proiect, fondurile nerambursabile de la UE sunt de 135 milioane euro, iar confinanțarea românească este de 44 milioane euro.

Cum se explică succesul atragerii de fonduri la Aquatim? Fiind una din companiile municipale care au pornit de la același start după 1989, Aquatim și-a asumat riscurile accesării de fonduri europene, în timp ce alte companii nu s-au avântat.

„Fără fondurile europene n-am fi avut dotările pe care le avem, n-am fi ajuns să facem investițiile pe care le-am făcut, n-am fi putut ține pasul cu noutățile”, a spus Ilie Vlaicu. În plus, managementul fondurilor primite impune și dezvoltare instituțională, consultanță, contact cu ultimele tehnologii.

Riscurile există, ele vin din lipsa de coerență a legislației românești sau din necorelarea cu legislația europeană. Dintr-o greșeală oarecare, o companie se poate pomeni cu corecții de 10–15% , ceea ce e mult când e vorba de fonduri de sute de milioane de euro. Practic, o astfel de eroare poate duce la insolvența firmei. Mai există și riscul managementului greșit, e nevoie de rigoare, operarea fondurilor europene impunând o minimă instruire specifică.

Instituțiile publice ar trebui obligate să învețe să aducă bani europeni, iar statul ar trebui să acopere mai mult din riscuri, pentru a facilita accesul. „E greu, dar e absolut determinant. Aquatim a ajuns la situația asta bună numai datorită fondurilor”, a conchis directorul general al companiei.

AQUATIM S.A. — operator regional servicii apă și canalizare
Deservește în județul Timiș:
57 de primării;
144 de localități;
Are sucursale la Buziaş, Deta, Făget, Jimbolia, Sânnicolau Mare.