ANAF are o nouă ,,țintă!” Pe cine i s-a pus ,,pata”

378

Marii contribuabili au o pondere de 70% din cifra de afaceri totală pe economie, dar numai de 43% în taxele şi contribuţiile plătite la buget, povara fiscală fiind practic mult mai mare pe întreprinderile mici şi mijlocii.

„Vom lucra pentru creşterea ponderii marilor contribuabili în totalul încasărilor din taxe şi contribuţii sociale. Acum este la 43% în România, pe când în Germania, Franţa sau Marea Britanie este la 65-75%“, a spus Ionuţ Mişa, noul preşedinte al Autorităţii Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) şi fost ministru de finanţe, pentru Ziarul Financiar.

Cele 4.500 de companii considerate ca mari contribuabili de către ANAF pe criterii de cifră de afaceri, active sau număr de angajaţi au o pondere de circa 70% din cifra de afaceri pe economie, adică suma cifrelor de afaceri ale tuturor firmelor din România, de 275 miliarde de euro anul trecut.

Restul de până la circa 400.000 de companii active, adică 395.000 de companii mici şi mijlocii, au o pondere de 30% din cifra de afaceri totală pe economie, dar contribuie la taxe, impozite şi contribuţii sociale cu 57% din încasările totale ale ANAF.

ANAF a încasat 215 miliarde de lei (46 mld. euro) în 2017, cu 8% mai mult faţă de anul anterior, din venituri fiscale – adică taxe şi contribuţii sociale.

„Mesajul meu principal către mediul de business este că obiectivul major este îmbunătăţirea relaţiei ANAF cu contri­buabilii“, a mai spus Mişa, care a fost şi director al Direcţiei Mari Contribuabili din cadrul ANAF.

El afirmă că prioritatea este infor­matizarea cât mai rapidă a ANAF, iar procesul de analiză de risc va fi refăcut din temelii în cadrul instituţiei.

„Vom intensifica realizarea Direcţiei centrale de analiză de risc a ANAF. Trebuie să ne deplasăm doar la contribuabilii care prezintă risc şi unde se poate pune problema de evaziune“, a spus Mişa.

El susţine că analiza de risc trebuie centralizată prin centralizarea bazelor de date. „Acum se face analiza de risc, dar la nivelul inspectorilor, care sesisează şeful de serviciu şi apoi sesizarea vine prin linia de directori la nivel central. Această situaţie dă loc la abuzuri. Dacă un inspector fiscal are o problemă personală cu cineva poate propune inspecţii fiscale abuzive. Vom elimina astfel potenţialele abuzuri care se făceau prin includerea unor societăţi la control pentru care nu era o justificare să fie controlate“, a explicat şeful ANAF.

Direcţia de analiză de risc de la nivelul ANAF va centraliza direcţiile de analiză de risc de la nivelul inspecţiei Antifraudă, de la Colectare, de la Vamă.

„Astfel va fi eliminat şi cel de-al doilea abuz, cel al suprapunerii de controale. Nu vor mai fi controale de exemplu de 6 luni la o firmă unde să se ceară tot, ci se va merge punctual, pe declaraţia privind TVA de exemplu“, a explicat Mişa.

Printre criteriile de risc vor fi pierderile declarate nejustificate, nedepunerea decla­raţiilor fiscale, depunerea cu întârziere a declaraţiilor fiscale, declaraţiile rectificative la declaraţiile iniţiale, numărul mare de salarii minime din firmă, ponderea cheltuielilor cu salariile în cifra de afaceri pentru urmărirea evaziunii la CAS.

Mişa a fost cel care a iniţiat şi coordonat aşa-numita revoluţie fiscală, adică trecerea contribuţiilor de pensii (CAS) şi de sănătate (CASS) integral la salariaţi.  „Considerăm că ne-am atins scopul cu revoluţia fiscală, adică trecerea CAS şi CASS la angajat în inte­gralitate. Am informat practic  toţi angajaţii asupra drepturilor pe care le au prin plata CAS şi CASS. Foarte mulţi angajaţi au început să ceară dovezi angajatorilor privind plata contri­buţiilor şi aceasta se vede în încasările din CAS“, susţine el.

Totuşi, spune că misiunea este dificilă anul acesta. „Va trebui să încasăm venituri suplimentare totale faţă de anul trecut de 39 miliarde de lei.“

Continuarea pe zf.ro

LĂSAȚI UN MESAJ