AEM: fraudă, sponsorizări și beznă

    520

    Una dintre cele mai longevive și de succes firme din Timișoara, AEM, este subiectul unui dosar de fraudă de peste 50 de milioane de euro. Prin trucuri și acte false, fosta conducere a companiei, alături de angajați și chiar auditori externi, a reușit să pună în practică o schemă de fraudare care a durat ani buni și a adus venituri frumoase în buzunarele celor implicați. Însă istoria firmei este una controversată. În ultimii ani, în timp ce unii se îmbogățeau, angajații protestau pentru că erau plătiți foarte prost. Și să nu uităm cât a stat Timișoara în beznă în vreme ce iluminatul public era în administrarea AEM și Elba.

    Cine este AEM?

    La 1 mai 1970 ia ființă FAEM Timișoara, care avea ca obiect de activitate producerea de aparate de măsură și control: aparate de măsurat mărimi electrice, tensiuni, intensități, puteri, energie electrică, aparate electrice de automatizări. Doi ani mai târziu se fabrică primul contor electric monofazat și se dezvoltă producția de contoare de energie electrice de tablou și regulatoare. În perioada 1999–2000, societatea a avut parte de investiții însumând 32 de milioane de euro, iar în anul 2010 cifra de afaceri a firmei s-a ridicat la 54 de milioane de euro.
    În anul 2008, AEM a avut afaceri de 46,3 de milioane euro, de peste trei ori mai mari față de 2007, și un profit net de 4,2 milioane euro. Compania activează ca parte a firmei Luxten Lighting Company.

    Frauda, descoperită de DIICOT

    În octombrie 2020, au loc percheziții la fabrica AEM din Timișoara. Procurorii DIICOT au descins în cadrul unui dosar de fraudă. Din primele informații, mai mulți angajați ai companiei au reușit să bage ilegal în buzunar zeci de milioane de euro.

    Se pare că în schemă era implicată fosta conducere a societății, care a raportat produse fictive, mai exact 800.000 de contoare ce n-ar fi existat. Asta pentru a se atinge normele de performanță, care erau remunerate.

    Mai mult, angajații primeau bonusuri importante, dar numai o parte din sume ajungeau la ei. Banii pentru funcționarea Fabricii AEM au fost creaţi prin credite, prin neplata furnizorilor, precum şi cu complicitatea unor clienţi care ar fi plătit în avans o marfă ce nu exista.

    Pe toată perioada derulării fraudei au fost menţinute aparenţele unei companii profitabile şi a unui important şi respectabil contribuabil, astfel că obligaţiile financiare către stat au fost achitate sistematic.
    Olimpia Moica a condus Fabrica AEM timp de 15 ani. Mai multe persoane sunt cercetate pentru constituire de grup infracţional organizat, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, delapidare, înşelăciune şi prezentare acţionarilor, cu rea-credinţă, a unei situaţii financiare inexacte, pentru ascunderea situaţiei reale.
     
    Ulterior, fosta directoare a companiei AEM, Olimpia Moica, şi soţul acesteia au fost duşi la DIICOT Timişoara pentru a răspunde întrebărilor procurorilor, în cadrul dosarului de delapidare de peste 50 de milioane de euro.

    Deşi nu au dorit să facă declaraţii, soţii Moica au răspuns la câteva dintre întrebările jurnaliştilor, dar nu şi-au recunoscut vina. La audieri au fost duşi şi alţi angajaţi ai AEM, care, potrivit unor surse din cadrul anchetatorilor, şi-ar fi recunoscut vina.

    Bonusuri grase pentru unii, salarii mici pentru alții

    Una dintre metodele de delapidare a banilor firmei a fost cea de acordare de bonusuri. Cercetările au început încă din 2017, iar de atunci se pare că peste 60 de milioane de lei au fost dați ca prime pentru performanțe. Însă, spun unii dintre angajați, doar o treime din bani ar fi ajuns la cei care chiar munceau în companie. Restul era distribuit discreționar celor din conducere sau personalului care intrase în schemă.

    În timp ce membrii grupării infracționale de care vorbesc procurorii DIICOT băgau bani în buzunar pe bandă rulantă, alți angajați se chinuiau să trăiască de azi pe mâine. După un an de la declanșarea anchetei, în 2018, muncitorii au oprit lucrul și au protestat.

    Protestatarii susțineau că nu se descurcă cu salarii atât de mici. Ei au dat exemplul unui coleg care are 35 de ani de muncă în spate şi primeşte doar 2.000 de lei lunar, net. De asemenea, angajații AEM spun că sunt obligaţi să facă zeci de ore suplimentare pentru care nu ar fi plătiţi. Ei spun despre conducerea companiei că nici măcar nu a ieşit la discuții pentru a le afla nemulțumirile.

    Suspiciuni de „contracte cu dedicație”

    Tot în anul 2018, compania AEM a fost suspectată de atribuirea unor contracte cu dedicație. Însă firma a scăpat de o amendă uriaşă de la Consiliul Concurenţei. Asta pentru că reprezentanţii AEM, cei inculpați acum în dosarul de fraudă, au preferat să-şi „toarne” partenerii în schimbul clemenţei. Potrivit Consiliului Concurenţei, șase societăţi comerciale din domeniul energiei au fost sancţionate cu 73 de milioane de lei pentru practici neloiale. Societatea din Timişoara a fost acuzată că a făcut o înţelegere cu o altă firmă pentru ca lucrările scoase la licitaţie să ajungă în mod egal la cele două.

    „Consiliul Concurenţei a constatat existenţa unei înţelegeri între AEM SA şi ELECTROMAGNETICA SA, constând în împărţirea licitaţiilor organizate de către FDEE Electrica Muntenia Nord SA şi FDEE Electrica Transilvania Sud SA pentru atribuirea contractelor pentru lucrări de modernizare a contorizării energiei electrice la blocurile de locuinţe din zona de activitate a filialelor respective, în perioada 22 octombrie 2010 – 27 iulie 2012. Pentru a scăpa de amendă, reprezentanţii AEM au ales să ofere informaţii autorităţilor despre modul în care se împărţeau licitaţiile. AEM SA, participantă la ambele practici anticoncurențiale, a aplicat la programul de clemenţă, aducând dovezi privind existenţa faptelor anticoncurenţiale, şi a primit imunitate la amendă. Politica de clemenţă, instrument foarte utilizat în statele Uniunii Europene, permite Autoritaților de Concurență să aplice un regim mai favorabil companiilor implicate în înţelegeri anticoncurenţiale și care cooperează în vederea descoperirii şi sancţionării acestor practici ilegale”, se arată în datele făcute publice de Consiliului Concurenţei.

    AEM, sponsor pentru oraș

    Compania AEM a fost o perioadă abonată la contracte cu administrația publică din oraș. Aceasta, alături de Elba, a primit un contract pe 10 ani pentru  întreținerea iluminatului public din Timișoara. Mai exact, din 1995, AEM furniza toate becurile care luminau străzile din oraș. 
    Reprezentanții companiei se mândreau cu această colaborare și, chiar și acum, pe site-ul companiei putem citi că AEM este un „simbol al orașului”.

    „Au trecut patru decenii de când tradiția a întâlnit inovația, patru decenii de când primul contor a ieșit din linia de producție, ceea ce atestă maturitatea companie.

    AEM, amplasată în partea de vest a României, a fost fondată în anul 1970 și reprezintă un simbol important al orașului Timișoara.

    De la momentul fondării și până în ziua de azi, AEM a fost recunoscută, atât pe  teritoriul României, cât și peste granițe, ca fiind unul dintre cei mai importanți producători și furnizori globali de contoare pentru electricitate și gaz.

    Tradiția continuă și astăzi, targetul AEM fiind acela de a pătrunde pe piețe noi. În acest sens, AEM urmărește strategiile de intrare pe piață prin participarea la târguri și expoziții internaționale, prezentări și seminarii ale potențialilor clienți sau participarea la diversele procese de precalificare”, scrie la secțiunea „Simbol al orașului”.

    Și administrația care a condus orașul în ultimii opt ani a vrut să „tragă” cât se poate de pe spatele companiei. Nicolae Robu a cerut atât AEM cât și Elba să lumineze architectural mai multe clădiri istorice din centrul orașului. Dacă repezentanții Elba au refuzat, cei ai AEM au acceptat să facă donația. Astfel, au cheltuit 50.000 de euro pentru a ilumina Rectoratul Universității Politehnica Timișoara.

    „Am primit de la AEM, sub semnătura doamnei președinte Olimpia Moica, o adresă prin care îmi comunică faptul că, în urma solicitării publice pe care am lansat-o celor două societăți care au în contract iluminatul public în Timișoara, să asigure iluminatul artistic al clădirii Rectoratului Politehnica, respectiv al Operei Române, va asigura executarea în regim gratuit a iluminatului arhitectural la clădirea Rectoratului. Nu pot decât să-i mulțumesc”, declara, în 2013, primarul încă în funcție al Timișoarei.

    În 2015, colaborarea s-a încheiat. Dar după mulți ani în care timișorenii s-au plâns de benză pe străzi. Atunci, compania dădea vina pe infrastructura de electricitate care aparținea Enel. Totuși, mulți stâlpi de iluminat aveau becurile sparte sau nefuncționale.

     

    LĂSAȚI UN MESAJ