Din acest an, cardurile necesare pentru utilizarea gratuită a rețelei de transport în comun de către pensionarii timișoreni septuagenari vor trebui reactualizate lunar. În acest scop, ei trebuie să se prezinte în fiecare lună la oficiile STPT cu actul de identitate și cu cel mai recent talon de plată a pensiei și, pe baza acestor documente, vor beneficia de reactualizarea cardurilor menționate. Evident, dacă poștașii nu le remit în timp real taloanele de plată a pensiei, ei nu vor mai beneficia de călătorii gratuite în rețeaua STPT!

Dacă, însă, vor prezenta documentele menționate funcționarilor de la STPT, ei vor beneficia de reactualizarea cardurilor de călătorie și vor primi și niște așa-numite bonuri fiscale în care sunt evidențiate plăți și TVA-uri cu o valoare de 0,00 lei!

În opinia mea, aceste bonuri fiscale reprezintă o inovație birocratică „genială” la nivel național și global. Pentru că în niciun oraș din lume nu se emit în fiecare lună zeci de mii de documente prin care să se evidențieze plăți și taxe cu o valoare nulă! Nici măcar în Maestrul și Margareta, celebrul roman al lui Mihail Bulgakov, unde ni se prezintă nenumărate „minunății” ale birocrației sovietice, nu există o asemenea „capodoperă” birocratică: zeci de mii de documente inutile, emise în mod sistematic în fiecare lună!

Mai mult, dacă pensionarii septuagenari timișoreni care beneficiază de utilizarea gratuită a rețelei de transport în comun nu prezintă aceste bonuri fiscale perfect inutile controlorilor STPT, ei riscă amenzi și admonestări! A devenit, deci, Timișoara un oraș „postmodern”? Și când spun „postmodern” mă refer la ceea ce Andrei Marga numește prostocrație…