După 45 de zile de interimat la conducerea Ministerului Educației și Cercetării, mandatul premierului Ilie Bolojan a ajuns pe 27 februarie 2026 la termenul-limită prevăzut de Constituție. În lipsa numirii unui ministru titular, conducerea administrativă a instituției este preluată de secretarul general, Ioana Lazăr, care devine ordonator principal de credite și reprezentant legal al ministerului, potrivit legislației în vigoare și conform interpretării Curții Constituționale asupra unei situații similare din 2019, analizate de Edupedu.ro.
Constituția României prevede la articolul 107 alineatul (4) că interimatul pentru membri Guvernului se aplică „pentru o perioadă de cel mult 45 de zile”. Depășirea acestui termen a fost în trecut subiectul unei situații similare, iar atunci Curtea Constituțională a arătat în jurisprudența sa că interimatul expiră de drept la împlinirea celor 45 de zile.
Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, și-a depus demisia la cancelaria premierului, după cum a declarat public, pe 22 decembrie 2025. Ilie Bolojan a oficializat primirea demisiei abia pe 14 ianuarie 2026, când declara că „nu este foarte ușor în aceste luni să fii ministru. Să nu credeți că Daniel David a fost susținătorul măsurilor din educație, dar n-a avut ce să facă”.
Bolojan a rămas interimar la MEC timp de 45 de zile, termen care a expirat pe 27 februarie 2026. În acest timp a declarat de șase ori că va numi un ministru titular curând, conform monitorizării Edupedu.ro. A folosit sintagme ca: „săptămâna viitoare” sau „până la finalul lunii” sau „zilele următoare” sau „când revin în țară”. În ziua publicării acestui articol, pe 2 martie, nu există nicio propunere făcută de premier pentru acest post.
Ce se întâmplă după cele 45 de zile de interimat – precedentul Breaz
Precedentul a avut loc în 2019, când Guvernul Dăncilă de la acea vreme a modificat prin Ordonanță de Urgență Codul Administrativ tocmai pentru o situație similară.
Criza din 2019 a apărut după ieșirea ALDE de la guvernare și demisiile mai multor miniștri, ceea ce a dus la o succesiune de interimate și la un conflict deschis între premierul Viorica Dăncilă și președintele Klaus Iohannis, la acel moment.
La Educație, după revocarea Ecaterinei Andronescu, ministrul Culturii Daniel Breaz a fost desemnat ministru interimar la data de 2 august 2019, prin Decretul prezidențial nr. 658/2019.
Însă în paralel, premierul Dăncilă a înaintat propuneri de remaniere și de numire a unor titulari, pe care Președintele Iohannis le-a respins cu argumentul că era necesară aprobarea Parlamentului, pentru că se schimbase de fapt structura politică a Guvernului, iar premierul ar fi încercat prin numiri de miniștri să evite o remaniere guvernamentală, care cerea obligatoriu un vot în Parlament.
Criza din 2019 a apărut după ieșirea ALDE de la guvernare și demisiile mai multor miniștri, ceea ce a dus la o succesiune de interimate și la un conflict deschis între premierul Viorica Dăncilă și președintele Klaus Iohannis, la acel moment.
La Educație, după revocarea Ecaterinei Andronescu, ministrul Culturii Daniel Breaz a fost desemnat ministru interimar la data de 2 august 2019, prin Decretul prezidențial nr. 658/2019.
Însă în paralel, premierul Dăncilă a înaintat propuneri de remaniere și de numire a unor titulari, pe care Președintele Iohannis le-a respins cu argumentul că era necesară aprobarea Parlamentului, pentru că se schimbase de fapt structura politică a Guvernului, iar premierul ar fi încercat prin numiri de miniștri să evite o remaniere guvernamentală, care cerea obligatoriu un vot în Parlament.
Klaus Iohannis declara atunci „nu accept nicio propunere de remaniere din partea acestui guvern, nu doar pentru că acest guvern și-a schimbat componența politică, ci pentru că propunerile pe care le-am primit sunt pur și simplu inacceptabile. Așadar, resping în integralitate remanierea propusă de premier.
Resping propunerea pentru Ministerul Educației. Nu voi accepta propuneri care să fragilizeze domenii cheie pentru România, precum educația – zona în care nu avem nevoie de soluții ale trecutului, ci de asumarea unor proiecte largi, precum România Educată, care implică reforme la un nivel pe care PSD nu pare că le acceptă și nici nu este în stare să le facă”.
De menționat că premierul Dăncilă a sesizat atunci Curtea Constituțională, iar CCR i-a dat dreptate prin Decizia nr. 504 din 18 septembrie 2019.
Din perspectiva Educației, CCR a consemnat explicit că interimatul lui Breaz „a expirat de drept” la împlinirea celor 45 de zile și a subliniat faptul că limita constituțională nu poate fi depășită.
Guvernul dă Ordonanță de Urgență, motivând conflictul cu Președintele Statului. În Nota de fundamentare a OUG nr. 63/2019 sunt invocate exact aceste situații de demisie și vacanță de funcție, generate de ieșirea ALDE de la guvernare. Se arată că mai multe ministere rămăseseră fără conducere politică efectivă și exista riscul blocării plăților salariilor, al contractelor și al actelor administrative.
Ordonanța a modificat Codul administrativ tocmai ca să-i permită secretarului general al unui minister să devină ordonator principal de credite. Adică să poată semna pentru plăți în locul ministrului, pentur a asigura funcționarea instituției.
„Pentru evitarea unor disfuncționalități majore pentru administrația publică și preîntâmpinarea apariției pe viitor a unor situații similare este imperios necesară crearea unor prevederi legale care să remedieze aceste situații, prin consolidarea atribuțiilor secretarului general al ministerului, înalt funcționar public cu rol de a asigura continuitatea activității ministerului, care, în situația vacanței funcției de ministru sau pe perioada în care ministrul se află în imposibilitatea exercitării atribuțiilor, dobândește atribuția de ordonator principal de credite”, scria în preambulul OUG.
Secretarul general devine ministrul „administrativ”
În prezent, în lipsa unui nou decret de numire a unui ministru al Educației, se activează mecanismul de continuitate prevăzut în Codul administrativ. Acesta stabilește la Articolul 61, alin 2, punctul c)^1 că, în caz de vacanță a funcției de ministru sau de imposibilitate absolută de exercitare a atribuțiilor, secretarul general al ministerului îndeplinește, prin excepție, calitatea de ordonator principal de credite și de reprezentant legal al instituției.
La Ministerul Educației și Cercetării, funcția de secretar general este deținută prin delegare, nu prin concurs, de Ioana Lazăr.
Aceasta a fost numită prima dată pe acestă poziție în 8 noiembrie 2019, iar de atunci, cu o scurtă întrerupere în decembrie 2020 când ministra Monica Anisie i-a încetat detașarea, Ioana Lazăr a fost detașată continuu, din 6 în 6 luni, pe acest post, prin decizie a premierului, oricare a fost el.
După episonul Anisie, când potrivit surselor Edupedu.ro, între aceasta și Lazăr ar fi fost un adevărat conflict, care a dus în cele din urmă la eliberarea din funcție și încetarea detașării de la Agenția Națională pentru Achiziții Publice la Ministerul Educației, Ioana Lazăr a fost repusă pe funcție de Sorin Cîmpeanu – Edupedu.ro a scris atunci că aceasta a fost prima decizie a ministrului, în momentul în care a intrat în minister, pe 27 decembrie 2020. Acum este în al 11-lea „mandat” de secretar general „temporar”.
După expirarea mandatului ministrului interimar, Ioana Lazăr devine ordonator de credite, adică persoana care poate semna documentele financiare, asigura plata salariilor și poate reprezenta instituția în raporturile juridice, până la numirea unui ministru titular.
Secretarul general al unui minister este ocupat de un înalt funcționar public. Practic, acesta este cel mai înalt post dintr-o instituție care poate fi ocupat de un funcționar apolitic.
Din punct de vedere juridic, secretarul general este înalt funcționar public, numit prin concurs sau examen, potrivit Codului administrativ. Nu este demnitar și nu are statut politic. Rolul său este să asigure stabilitatea, continuitatea și funcționarea tehnică a ministerului, indiferent de schimbările politice. În practică, secretarul general coordonează aparatul administrativ al ministerului, asigură legătura dintre ministru și direcțiile din subordine, gestionează circuitul actelor normative (avizare, transmitere, publicare), supraveghează managementul resurselor umane, urmărește raportările și procedurile administrative, reprezintă ministerul în instanță.
Ministerul Educației nu a organizat, în ultimii 20 de ani, concurs pentru această poziție de secretar general, cutumă prezentă în toate ministerele, aceștia fiind oameni-cheie în administrație, în permanență puși politic în aceste poziții.
Ioana Lazăr este jurist de profesie. Postul ei de bază este șef serviciu în cadrul Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, iar anterior a ocupat funcții de conducere la Agenția Națională de Integritate, inclusiv director general al Direcției Generale Juridice, Relații Publice și Comunicare. De-a lungul carierei a activat în zona juridică și de elaborare a actelor normative, inclusiv ca secretar general adjunct și director în Ministerul Educației.
A terminat în 1998 Colegiul Național „I.L Caragiale” din București, profilul uman, la clasă de bilingv germană. A absolvit Facultatea de Drept a Universității „Spiru Haret” în 2002, când a susținut examenul de licență la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”. Are studii de master la SNSPA în administrație publică, conform CV-ului său de pe edu.ro.
În 2013 a făcut un curs postuniversitar la Colegiul Național de Informații al Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”, a SRI. De menționat că această instituție a fost închisă în 2018, după o ancheta internă declanşată în octombrie 2017, când ministrul Finanțelor de la acel moment, Eugen Orlando Teodorovici, declara că are o diplomă de absolvire a Colegiului fără să fi trecut „nici măcar o dată” pe acolo, după cum arăta PressOne.
Sursa: https://www.g4media.ro/
