Cel puțin în țările dezvoltate, mass media se confruntă de câțiva ani, cu un fenomen care evoluează extrem de repede: ofertele alternative de televiziune, radio și presă scrisă. Un fenomen datorită căruia, ascultarea, citirea sau vizionarea de stiri Sibiu azi spre exemplu, sunt independente de timp și spațiu.
Oferta de informații – audio, video și online – poate fi accesată la un singur click distanță practic din fiecare colț al lumii. Mai mult decât atât, oricine poate participa, nu numai ca și consumator de știri, ci și în calitate de producător și, din păcate, de cele mai multe ori fără nici un fel de pregătire sau norme etice în domeniul comunicării mass-media.
Multiplele platforme pe internet, precum, You Tube, blogurile, podcasting-ul sau website-urile personale, oferă posibilitatea oricui să publice zilnic informații, filme, nemulțumiri sau să participe la dezbateri în contextual actualităților. Reprezintă aceste noi formule media o amenințare pentru oferta clasică? Christian Trippe, director la Deutsche Welle Bruxelles, e de părere că există aspecte pozitive și negative în această privință.
„Pentru oricine este posibil în prezent, chiar și din punct de vedere financiar, să publice, să producă materiale audio sau video. La prima vedere, unele dintre aceste platforme se află în concurență directă cu ceea ce fac trusturile mari de presă și asa mai departe. De pildă, „No Public.com” este o astfel de platformă, care declara că lucrează cu 130.000 de anșanumiți „city journalists” în toată lumea. Chiar dacă există totusi un codex, care decide cum trebuie să arate informațiile trimise, aceștia lucrează fără bani, ori tocmai acest lucru poate deveni o amenințarea la veridicitatea sau calitatea știrilor transmise.”
Tot Trippe subliniază faptul că, mai toți jurnaliștii se folosesc de aceste informații în cercetările lor. Din perspectiva sumbră a jurnalismului de ocazie, accesul oricui la publicarea de informații poate fi cel putin îngrijorătoare. Acest fenomen dăunător poate fi observat chiar și în mediul de stiri sibiu din cauza materialelor violente, (crime, violuri șamd) care pot fi accesate de către oricine, fără să se impună neapărat o limitare în funcție de vârstă. Pe de altă parte, mass media trebuie menținută la nivelul la care se află consumatorii ei, și în consecință, să își ofere serviciile în formate cât mai moderne, adaptate constant noilor canale de comunicare.
Într-o democrație stabilă, mass media ar trebui să fie câinele de pază al relației dintre societate și stat. Însă, dacă vom reuși sa privim cu atenție și la formatul de stiri romania, se poate descoperi cu ușurință că acest concept a rămas cel puțin parțial la nivel teoretic, fie din interese politice ascunse, fie din interese financiare. În acest context, oare în ce măsură ne mai putem gândi că noile media ar putea, întradevăr, să fie etalon de imparțialitate și informare corectă sau dezinteresată a cetățeanului de rând? Cu toate acestea, presa și media digitală au și beneficii incontestabile, mai ales în zone sau țări în care libertatea presei este limitată sau cenzurată. În acest sens, poate că lumea digitală va oferi șansa unei schimbări.