Valul de migranți se îngroașă, nu mai este doar o problemă locală, ci de siguranță națională

613

Ceea ce anul trecut se întâmpla la frontiera dintre Serbia și Ungaria părea atunci atât de departe de țara noastră, ca ceva de pe o altă planetă. Valul de migranți din Orientul Mijlociu, dar și din Africa, ce părea de neoprit, trecea ca prin brânză prin sistemele de pază ale celor două state. Până ce autoritățile maghiare au hotărât, în ciuda dezaprobărilor internaționale, să ridice un gard din sârmă ghimpată. Parcă lucrurile s-au mai liniștit puțin. Dar era doar o liniște aparentă, ca cea ccare precede izbucnirea unei furtuni.

Anul acesta, mai cu seamă de când vremea a devenit mai prielnică, aproape că nu a trecut o zi să nu fie depistate grupuri mai mari sau mici de migranți ce vor să ajungă în vestul Europei. Paza de la frontiera dintre România și Serbia este întărită cu personal de la unitățile de jandarmi dar și de la poliția națională. Și totuși, zilnic sunt cazuri de trecere frauduloasă a frontierei.

Liderii politici ai USR au încercat să vadă dimensiunea reală a problemei. Senatorul Nicu Fălcoi s-a implicat în acestă chestiune. Departe de a găsi o soluție de rezolvare, a depistat unele puncte ce ar trebui corectate. Cât de curând, odată cu reînceperea activității parlamentare, va semnala aceste necazuri în forul de la București cu câteva propuneri de îmbunătățire a activității celor implicați în gestionarea migranților.

Centrul Regional de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil din Timișoara funcționează în acest moment cu doar 2/3 din personalul prevăzut în statul de funcții. Deficitul de personal afectează inclusiv partea de servicii medicale care pot fi oferite persoanelor care beneficiază de serviciile centrului. Personalul angajat este nevoit să facă față suprasolicitării și să se descurce cu mijloace tehnice, echipament de protecție și resurse IT inadecvate. Iar aplicarea sporului pentru munca operativă (spor care li se aplică angajaților MAI) a fost omisă, motiv pentru care angajații MAI nu își doresc să lucreze în cadrul centrului.

Acestea sunt doar o parte dintre problemele identificate în cadrul vizitei pe care senatorul de Timiș Nicu Fălcoi a efectuat-o la finalul săptămânii trecute la Centrul Regional de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil din Timișoara.

”Senatorul USR de Timiș Nicu Fălcoi, secretar al Comisiei de apărare, ordine publică și siguranță națională a Senatului României, a efectuat vineri, 25 august a.c., o vizită la Centrul Regional de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil din Timișoara, în competența teritorială a căruia se află județele Timiș, Arad, Bihor, Hunedoara, Caraș-Severin și Mehedinți.

Vizita a fost realizată în scopul informării directe cu privire la problemele specifice cu care se confruntă reprezentanții centrului și persoanele care beneficiază în acest moment de serviciile acestuia și identificarea aspectelor critice, în vederea informării autorităților competente și a derulării de demersuri care să contribuie la adoptarea de soluții menite să prevină apariția unor situații dificil de gestionat, cu atât mai mult cu cât, în ultima perioadă, s-a înregistrat pe teritoriul României o creștere semnificativă a numărului de imigranți fără forme legale. O parte dintre aceștia au fost depistați recent, inclusiv pe raza municipiului Timișoara, manifestându-și intenția de a-și continua drumul înspre țări din Europa Occidentală.

În urma discuțiilor purtate cu directorul centrului, domnul Gabriel Vasilescu, și cu directorul adjunct,domnul Robert Valentin Gurgu, a rezultat că în acest moment în centru sunt cazate 170 de persoane, dintre care aproximativ 70% sunt kurzi din Irak.

Din totalul persoanelor înregistrate în centru, numai aprox. 5% intenționează să solicite azil în România. Un element de noutate în ce privește persoanele recent sosite în centru este reprezentat de numărul mare de copii veniți cu familiile, comparativ cu situațiile înregistrate în trecut, când veneau preponderent persoane majore, în regim solitar.

Printre problemele cele mai stringente identificate se numără următoarele:

• Deficitul acut de personal, motiv pentru care angajații centrului fac față cu dificultate fluxului în creștere de imigranți. În acest moment, centrul funcționează cu doar 2/3 din totalul personalului prevăzut. Asistența medicală este asigurată de un singur medic, angajat în regim de prestări servicii (câte 4 ore, de două ori pe săptămână), iar dintr-un total de 4 posturi de asistent medical numai unul este ocupat, existând premisa ocupării încă unui post în perioada imediat următoare.

• Statul de funcții este deficitar (și defectuos întocmit), fiind prevăzute doar o funcție de director și alta de director adjunct. În organigramă nu sunt prevăzute alte funcții de conducere subordonate acestora, motiv pentru care este extrem de dificilă acumularea de experiență și formarea de cadre cu competența necesară pentru a putea prelua atribuții specifice unei poziții de conducere. În condițiile intensificării activității centrului, una dintre nevoile identificate ar fi aceea legată de înființarea unei funcții de șef de birou.

• Procedura birocratică necesară întocmirii dosarelor este foarte dificilă, fapt care îngreunează și mai mult activitatea angajaților centrului (spre exemplu, sunt necesare 8 numere de înregistrare, când ar fi suficient doar unul singur, așa cum se procedează în cazul dosarelor penale). Această problemă s-ar putea soluționa printr-un ordin de ministru.

• Absența fondurilor necesare pentru igienizarea spațiilor.

• Starea în care se află mașinile de intervenție este precară; acestea sunt extrem de uzate, având o vechime de 15 ani. Problema ar putea fi soluționată de către serviciul specializat al MAI, care ar trebui să înzestreze centrul cu cel puțin 2 mașini. Din discuțiile purtate, a rezultat că în parcul auto al MAI ar exista autoturisme care ar putea fi alocate centrului.

• Absența echipamentului de protecție adecvat (au existat situații în care au fost atacați lucrătorii centrului)

• Spațiile de lucru destinate angajaților sunt insuficiente

• Rețeaua IT este subdimensionată și poate ceda în orice moment, modernizarea acesteia necesitând alocarea unei sume estimate la aprox. 60 000 euro.

• Solicitările intense, mai ales în această perioadă, precum și insatisfacțiile de ordin financiar cauzate de omiterea aplicării sporului pentru muncă operativă (spor aplicat angajaților MAI care desfășoară activități operative). Acești factori, coroborați cu alți factori de stres generați de specificul activității, reprezintă o parte dintre motivele pentru care angajații MAI nu își doresc să lucreze în cadrul centrului.

Imediat după reluarea activității Parlamentului, voi semnala toate aceste probleme colegilor mei din Comisia de apărare și reprezentanților MAI și voi iniția demersuri în vederea soluționării aspectelor care țin de competența structurilor subordonate acestei comisii. Nu toate problemele își vor putea găsi rezolvarea imediat. Mă refer aici la problema legată de neaplicarea sporului pentru munca operativă, a cărei cauză voi încerca să o aflu prin intermediul unei interpelări. Iar pentru simplificarea hățișului birocratic care îngreunează în acest moment întocmirea dosarelor este nevoie de viziune și competență, dar și de voință politică. Din păcate, judecând după evidențe, mă tem că în niciuna din aceste privințe nu putem conta prea mult pe reprezentanții majorității politice”, precizează senatorul Nicu Fălcoi.

LĂSAȚI UN MESAJ