Criza economică, frustrările, criza politică şi, mai nou, criza refugiaţilor, au adus în prim-plan, în Germania, spectrul extremismului şi al populismului. Iar exponentul acestui curent care ia amploare tot mai mare este Frauke Petry, liderul Alternativei pentru Germania (AfD).
Frauke Perty a intrat în atenţia presei prin atitudinea dură adoptată faţă de imigranţi, mergând până la îndemnul ca aceştia să fie împuşcaţi la graniţă. Petry a declarat în acest an pentru un ziar german că s-ar putea să fie necesar ca trupele de grăniceri „să folosească arme de foc“ pentru a-i împiedica pe imigranţi să treacă ilegal graniţele.
În acest timp, marşurile antirefugiaţi şi atacurile asupra centrelor de cazare pentru imigranţi au devenit ceva obişnuit.
Până vara trecută, AfD se concentra mai ales pe luptele interne, dar de atunci s-a orientat către dreapta, iar în sondaje se bucură de succes, chiar dacă nu are concepte politice realiste, notează Deutsche Welle. Este, doar, un partid antisistem, care se hrăneşte cu frustrările create de partidele tradiţionale.
The Guardian redă frustrările unui taximetrist care a a explicat de ce votează pentru AfD: „Problema este că nu simt că sunt discutate problemele importante pentru omul de rând care munceşte. Aceia care se chinuie cu un salariu de 1.200 de euro pe lună, care niciodată nu creşte, în timp ce costurile urcă – ce are de-a face cu noi criza refugiaţilor sau starea Europei?“.
La fel ca Merkel, Petry a crescut în Germania de Est, dar la cei 41 de ani ai săi reprezintă o generaţie mai tânără. Merkel are 61 de ani. La fel ca Merkel, Petry a studiat chimia. Este mamă a patru copii. Într-un recent interviu, The Guardian o descrie ca pe o femeie carismatică, inteligentă şi cultă. Alături de liderii altor partide extremă dreaptă aflate în creştere în Europa, cu care a stabilit relaţii de colaborare, Petry prezice sfârşitul partidelor mari europene.
Schimbarea generaţiilor în Germania şi Europa Occidentală a afectat profund, structural, sistemul de valori şi implicit Proiectul European. Generaţia care a trăit războiul la vârsta adolescenţei şi care a fost, în mod evident, cea mai dedicată integrării europene ulterioare, este acum pe punctul de a dispărea. Oricum, ea nu mai are relevanţă electorală sau impact în opinia publică. Urmaşii acestora, născuţi în anii ‘50-’60, au continuat în majoritatea lor să susţină integrarea, mai degrabă dintr-o memorie „intermediată” a războiului, din relatările părinţilor, din educaţia atentă primită în şcoală.
Frauke Petry este exponentul generaţiei germane născute la mijlocul anilor ‘70, fără „povara” conştiinţei războiului, generaţie pentru care orice dificultate sau incertitudine a Germaniei de astăzi poate fi văzută ca un regres faţă de sistemul economico-social sigur, robust şi prosper al mărcii germane de acum douăzeci de ani.
AfD şi-a început activitatea militând pentru revenirea la marca germană, a ratat de puţin (4,7%) intrarea în Bundestag la alegerile din septembrie 2013, deşi era înfiinţat cu doar şapte luni înainte de alegeri, a obţinut un scor destul de bun la europarlamentarele din mai 2014 (7,1%, adică 7 din cele 96 de mandate ale Germaniei în Parlamentul European), pentru ca din vara lui 2015, după alegerea lui Frauke Petry ca lider al partidului, principalul punct al platformei AfD să devină opoziţia vehementă la politica de deschidere a cancelarului Angela Merkel.
Premisele schimbării, de fapt, au apărut. De la rezultatele spectaculoase, între 12,6% şi 24,4%, obţinute de partidul eurosceptic şi anti-imigraţie de dreapta AfD în alegerile regionale, până la renunţarea completă la atitudinea liberală şi tolerantă postbelică şi impunerea unui nou tip de sensibilitate politică, cel mai probabil naţionalistă, protecţionistă şi intransigentă, bazată pe redeşteptarea sentimentului superiorităţii germane asupra naţiunilor Europei, nu mai este un drum prea lung.
Obiectivul lui Frauke Petry este să-şi aducă partidul în Bundestag anul viitor şi în guvern în 2021.