Un avocat din Baroul Timiș a gândit un scurt ghid către protestatari

15251

Abrogarea ordonanței penale și chestiunea grațierii sunt pe cale să devină istorie, după ședința de urgență de astăzi a Guvernului, care a decis să regândească totul, la presiunea străzii. Acest lucru nu are darul de a opri protestele. Avocatul Ferdinand Secoșan, din Baroul Timiș a gândit încă înainte de anunțul de aseară al premierului Sorin Grindeanu un scurt ghid către protestatari, pe care îl redăm în cele ce urmează:

”Stimați protestatari
Recent, într-un cerc restrâns format în majoritate din funcționari publici, am fost martorul unor critici îndreptate împotriva protestelor și a protestatarilor. Reproșul lor central ar putea fi formulat astfel:
1. Protestatarii nu știu pentru ce protestează. Fie nu știu deloc, fie știu doar parțial.
2. Cei mai mulți nu au citit textele pe care le doresc eliminate. Iar cei care le-au citit fie nu le înțeleg deloc, fie le înțeleg parțial.
3. Dacă le-ar citi și le-ar înțelege, ar înțelege că protestul lor este nejustificat. Cum criticile 1. și 2. nu mi se par chiar neîndreptățite, iată un scurt ghid prin problemă, în termeni specializați la minimul posibil.

1. Ordonanța pentru care protestați și proiectul de lege privind grațierea sunt două acte diferite. Ordonanța vizează modificări de Cod penal și de Cod de procedură penală. Modificările de Cod de procedură penală au intrat în vigoare din 01.02.2017, iar cele de Cod penal ar urma să intre în vigoare din 11.02.2017. Proiectul de lege a grațierii a fost trimis la Parlament și urmează a intra în dezbaterea acestuia. E un simplu proiect, care nu a intrat în vigoare.

2. Codul penal și cel de procedură penală TREBUIAU modificate. Necesitatea modificărilor vine din obligația de acordare a textelor din Coduri cu acele decizii ale Curții Constituționale (C.C.) prin care s-a hotărât că anumite articole din Coduri, expres arătate de C.C., sunt neconstituționale, în tot sau în parte. Se mai adaugă și necesitatea acordării Codului de procedură penală cu Directiva 2016/343/UE.

3. Guvernul a profitat de această oportunitate și a adus și alte modificări, care nu au nicio legătură cu deciziile C.C. și cu Directiva. Drept efect, a edictat ordonanța de urgență care vă nemulțumește, în care se regăsesc DOUĂ tipuri de modificări:
a. modificările la care obligă C.C. și Directiva, și față de care nu este, în principiu, nimic de reproșat;
b. modificări fără nicio legătură cu deciziile C.C. și cu Directiva. Cred că protestul dumneavoastră este îndreptat împotriva celei de a două categorii de modificări. Pe acestea din urmă le vom lua pe rând.

4. În prealabil, față de regimul juridic al ordonanțelor de urgență, probabil că prima critică întemeiată care se poate aduce OUG 13/2017 este că a fost edictată în regim de urgență, în condițiile în care criteriul urgenței nu era îndeplinit. Existau și există în România urgențe, dar nu aceasta.

5. Începem cu modificările de Cod penal nejustificate nici de deciziile C.C., nici de Directivă. Vom selecta doar modificările cu impact semnificativ în dezbaterile din spațiul public.
5.1. Dacă paguba materială este de 200.000 lei sau mai mică, spune Ordonanța, și dacă nu există o vătămare ”gravă, certă și efectivă” a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, atunci infracțiunea de abuz în serviciu nu există. Această dispoziție pune următoarele probleme: a. Valoarea prag de 200.000 de lei este aleasă fără niciun criteriu. b. C.C. nu a stabilit nici cuantumul valorii prag, nici criteriile de determinare. Revenea legiuitorului să stabilească onest și rațional aceste criterii, lucru care nu s-a întâmplat. O problemă a pragului de 200.000 lei este că, lipsit de acțiunea penală, cel păgubit ar putea ajunge în situația de a nu avea de ales decât calea civilă separată a unei acțiuni în răspundere civilă pentru recuperarea pagubei, acțiune în care este obligatorie taxa judiciară de timbru, calculată procentual la suma pretinsă. Se pot adăuga și cheltuieli de expertiză judiciară. În acțiunea civilă conexă acțiunii penale persoana vătămată nu datorează aceste cheltuieli. c. Valoarea prag de 200.000 de lei îi scapă pe unii funcționari sau foști funcționari publici, inclusiv lideri actuali de partid, de dosarele penale în care sunt cercetați sau judecați; d. alte dosare în lucru se vor închide ca efect al prescripției răspunderii penale. Scurtarea termenului de prescripție a răspunderii penale se datorează diminuării drastice a limitelor de pedeapsă stabilite prin Ordonanță; e. nu se definește deloc ce înseamnă ”vătămare gravă”, astfel încât magistrați diferiți pot aprecia diferit gravitatea aceleiași vătămări, cu consecințe penale diferite pentru fapte identice.
5.2. Nu există abuz în serviciu, stabilește Ordonanța, în cazul ”emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative”. Prin acest text politicienii se autoexclud de la răspundere penală pentru abuz în serviciu. Textul contrazice și considerentele Deciziei C.C. nr. 405/2016, și pe cele ale Comisiei de la Veneția, invocată în expunerea de motive a Ordonanței. Aceste documente NU exclud răspunderea penală în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative, ci doar argumentează în sensul necesității clarității maxime a normelor juridice, a prevenirii abuzurilor și a proporționalității sancțiunilor în astfel de situații.
5.3. Se dezincriminează neglijența în serviciu. Problema principală este, din nou, recuperarea prejudiciului. Fapta nemaifiind infracțiune, nu mai există dosar penal/proces penal. Dacă ai fost păgubit material prin neglijența în serviciu a unui funcționar public, și dacă dorești să-ți repari prejudiciul, pe o eventuală cale civilă separată trebuie să achiți taxă de timbru, calculată procentual la valoarea pagubei pe care o pretinzi și eventual onorariu de expertiză. În acțiunea civilă conexă cu acțiunea penală nu există aceste costuri.

6. Modificarea semnificativă adusă Codului de procedură penală, modificare neprevăzută nici de C.C., nici de Directivă, este stabilirea unui termen de 6 luni de la săvârșirea faptei, termen în care poate fi depus un denunț. Nota de fundamentare a ordonanței susține că ”acest termen este menit să-l încurajeze pe denunțător” să facă denunțul cât mai repede, pentru ”soluționarea cu celeritate a cauzelor penale”. Justificarea are un aer de ingenuitate. Problema majoră a acestui termen este aceea că ignoră practica organelor de justiție din lumea întreagă în materia luptei contra crimei organizate, în care un termen de denunț de 6 luni ar scuti multă lume de răspundere penală. Cosa Nostra americană și Mafia italiană sunt numai două exemple de rețele de crimă organizată destructurate inclusiv pe baza unor denunțuri făcute la mult timp după săvârșirea faptelor. Este adevărat că un denunț făcut după termenul de 6 luni poate provoca o sesizare din oficiu a procurorului sesizat, dar, odată depășit termenul legal, denunțul respectiv nu mai poate fi folosit ca probă. În fine, termenul de denunț în discuție afectează grav efectele juridice ale normelor privind infracțiunile de nedenunțare (art. 266 C.pen.) și de omisiune a sesizării (art. 267 C.pen.). Pe Internet este disponibilă în acest sens și opinia Direcției de combatere a crimei organizate și a infracțiunilor de terorism.

7. În ce privește proiectul de lege privind grațierea, el a fost trimis Parlamentului și urmează să fie programat pentru a intra în dezbateri parlamentare. Prin urmare, el nu va produce efecte juridice în viitorul foarte apropiat. Vor fi grațiate toate pedepsele date de instanțe de până la 5 ani de închisoare. Grațierea e condiționată de plata în termen de 1 an a despăgubirilor stabilite de instanțe. Neplata despăgubirilor atrage revocarea grațierii. Recidiviștii sunt excluși de la grațiere. E bine de știut că proiectul include o listă de 71 de infracțiuni sau categorii de infracțiuni pentru care grațierea nu se va aplica. Se află pe această listă toate infracțiunile contra vieții, infracțiunile de natură sexuală, șantajul, tâlhăria, furtul calificat, conflictul de interese, abuzul în serviciu, infracțiunile de corupție, traficul de droguri, spălarea banilor ș.a. Într-o primă analiză, proiectul nu pune probleme semnificative de legalitate sau de moralitate.

8. Grațierea este strict o cauză de neexecutare totală sau parțială a pedepsei:
– Rămâi condamnat, dar ești scutit de executarea pedepsei. Prin urmare, măsura NU are efectul închiderii dosarelor penale în curs de cercetare sau de judecare, așa cum ar avea o măsură de amnistie. Spre deosebire de grațiere, amnistia înlătură răspunderea penală:
– Nu mai ești cercetat penal, pentru că nu mai răspunzi penal.
NU s-au luat și măsuri de amnistie prin proiectul în discuție. Pentru detalii, puteți consulta pe Internet expunerile la temă ale judecătorului Cristi Danileț (Tribunalul Cluj), ale judecătorului Ciprian Coadă (Curtea de Apel Constanța), ale avocatului Gheorghe Piperea (București), ale avocatului Radu Chiriță (Cluj) ș.a. Nu în ultimul rând, sunt relevante și pozițiile publice ale Facultății de Drept din Timișoara și Facultății de Drept din Cluj, care, alături de Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul General, D.N.A. și D.I.C.C.O.T., repudiază ordonanța în cauză.

Cred că prea scurtele considerații ale prezentei pot fi utile nu doar protestatarilor, ci și partizanilor Ordonanței în cauză.

Avocat
Secoșan Ferdinand,
Baroul Timiș”

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ