Turismul în județul Timiș este minunat însă doar pe… hârtie!

237

Toată lumea din țara asta, cu mic cu mare, vrea să facă turism. Am văzut cât de bine se trăiește din acest domeniu prin alte părți și cât de frumos este. La noi însă, distanța de la vorbe și intenții până la fapte e destul de mare. Timișul nu face excepție de la regula cu teoria și cu practica! Administrațiile locale din zonele turistice au construit infocentre cu fonduri europene care stau mai mult cu lacătul pe ușă.

  • Stațiunile balneare trăiesc mai mult din amintiri, din faima de altă dată

BUZIAS.Still017

Dacă luăm în calcul stațiunile balneare din județ, constatăm că sunt două, mari și late: Calacea și Buziașul. La Calacea ai șanse dacă mergi doar în sezonul estival, deși se cunosc bine calitățile curative ale apelor termale de aici. În rest nu se pune problema. Tronează un lacăt mare pe poartă și admiri prin gard căprioarele și peste gard bazinul gol. Nici în sezon nu e o mare fericire să mergi la o baie la Calacea, decât dacă nu ai pretenții și așteptări prea mari. Există însă ”speranțe” pentru viitor, conform celor declarate recent de primarul din Orțișoara, comună de care aparțin și Băile Calacea. Adică ni se promit băi ca în Ungaria, desigur nu de amploarea celor de Szeged sau Mako, care să-i facă pe timișoreni sau arădeni să renunțe la ideea de a mai merge la relaxare în țara vecină. Deocamdată totul este la stadiul de idee, cum putem noi accesa fonduri europene pentru punerea ei în practică și alte povești de genul acesta. Să nu uităm că declarațiile primarului de Orțișoara sunt făcute într-un an electoral așa că, personal, sunt circumspect că se va întîmpla ceva bun.

Din Buziaș a mai rămas doar faima vremurilor trecute și încercările firave ale câtorva investitori să mențină interesul pentru stațiune. Dinspre partea primăriei nici un ajutor. Din contră, acoperișul vestitelor promenade, dacă nu a picat deja, reprezintă un real pericol pentru cine se încumetă să încerce o plimbare. Parcul arată jalnic iar vila unde trăgea împăratul Austro-Ungariei e în paragină, la fel ca multe altele. De apa minerală nici nu are rost să mai pomenesc. Un lucru bun rezultat în urma alegerile locale care s-au încheiat nu demult este că vechiul primar nu a mai convins prea multă lume să-l voteze, poate și din cauza stării deplorabile în care a ajuns Buziașul. Noul primar, Sorin Munteanu, face parte dintre investitorii care au ținut ”steagul sus” în încercarea de a menține stațiunea pe harta turistică din țară. El promite o revigorare a Buziașului și este dispus să pună umărul ca să readucă băile la faima de altă dată.

  • Lacul Surduc, între promisiuni și realitate

Lacul Surduc e subiectul cel mai drag pentru toate administrațiile județene de la Viorel Coifan încoace. Există planuri serioase pentru această zonă, ne asigură toți președinții de consiliu județean care s-au perindat după 1990, numai că nu se vede mare lucru.

turism-2

În ultimii ani, Surducul a ajuns chiar în atenția Federației Române de Canotaj, care vroia să organizeze competiții internaționale de canotaj și kaiac-canoe, din 2015, la care să participe sportivi din peste 20 de țări. Asta pentru că baza există deja. Mai era nevoie de o pistă cu 8 culoare, cu balize din 10 în 10 metri pe lungimea de 2.000 de metri, de un turn de sosire-plecare și de pontoane. Costurile estimative au arătat că este nevoie de circa 30-40 de mii de lei, dar anul 2015 a trecut. Suntem în anul de grație 2016, după alegerile locale și nu s-a făcut nimic. Va veni un nou președintea la conducerea Consiliului Județean Timiș, cu alte idei despre cum să punem în valoare Surducul și o luăm aproape de la capăt.

În realitate, la Surduc s-a construit fără nici o sistematizare, în unele cazuri chiar și fără autorizație, accesul spre luciul de apă este destul de anevoios iar amenajările de pe mal, pentru confortul celor care ajung acolo, sunt aproape inexistente. Intri direct în apă, fără nici un ponton și riști să te împotmolești în noroi încă de la mal, lucru care face ca apa să fie murdară.

  • Natura ne ajută cu parcuri și rezervații naturale minunate, dar se simte lipsa de implicate a autorităților pentru promovarea acestor adevărate comori

La parcuri și rezervații naturale stăm ceva mai bine. Lista acestora se întinde pe 14 poziții, cu tot cu lacul Surduc. Vorbim aici de Rezervația ornitologică de la Satchinez, cunoscută sub denumirea de mlaștinile de la Satchinez, Arboretumul Bazoș, Insula de la Igriș, Insula Mare de la Cenad, Lunca Pogănișului, Lacul fosilifer de la Rădmănești, movila de la Sisitak, Mlaștinile Murani, pajiștea cu narcise de la Bătești, Parcul Natural Lunca Mureșului, Pădurea Bistra, Pădurea Cenad, rezervația ornitologică Beba Veche și Sărăturile de la Diniaș. Cam asta se găsește dacă dai căutare pe Wikipedia. Să fim sinceri și să ne gândim câte știm și am văzut noi. Maxim cinci: Lacul Surduc, Satchinez, Lunca Mureșului, Arboretumul Bazoș și Pădurea Bistra. În rest, am încercat să găsim celelalte parcuri și credeți-mă nu a fost ușor.

Arboretumul Bazos 1

Lipsa unei promovări reale a acestor minunății, prin pliante sau cel mai simplu prin confecționarea de indicatoare turistice este principala problemă. Potențialilor turiști le lipsește o informare așa cum scrie la carte.

  • Patrimoniul de clădiri istorice, castele și cetăți, este în paragină în cea mai mare parte

Vă veți întreba poate cum stă Timișul la Capitolul castele-cetăți. În afara Palatului Dicasterial din Timișoara și probabil al Conacului Nako, de la Sânnicolaul Mare, e dezastru: castelul Huniade din Timișoara e ascuns de schele și inaccesibil vizitatorilor, Castelul de la Banloc e într-o stare deplorabilă de peste 20 de ani, Castelul Contelui Mercy de la Carani stă să se prăbușească, Cula de la Ciacova este la pachet cu ștrandul din localitate iar cula de la Deta, năpădită de vegetație, e depozit de gunoaie.

Castelul de la Banloc 1

  • Bisericile de lemn din Zona Făgetului un tezaur insuficient pus în valoare

O rază de speranță ar fi bisericile de lemn din zona Făgetului, un tezaur inestimabil al Banatului, insuficient exploatat. Problemele pe care le-am întâmpinat în documentarea pentru articol au fost generate, în special, de lipsa indicatoarelor care să îndrume doritorii spre aceste comori, de lipsa unei minime informări cu privire la biserici (nu există decât două hărți: una amplasată în localitatea Margina iar cealaltă la Dumbrava) și – nu în ultimul rând – de un acces greoi spre fiecare obiectiv în parte (distanța dintre Bulza și Groși, de 7 kilometri pe un drum forestier impracticabil, se transformă practic într-n drum de 40 de kilometri, prin județul Arad).

Biserica de lemn din Jold

Să mai amintim că Bisericile de lemn din Zona Făgetului au fost cuprinse într-un amplu program de restaurare, finanțat sau, mai bine spus subfinanțat, de Ministerul Culturii. Lucrările de restaurare au început acum doi-trei ani, la majoritatea obiectivelor din zonă și se desfășoară cu mare dificultate, cu dese întreruperi, care îngreunează bunul mers și creează disconfort pentru credincioșii din satele care nu au alte locuri de rugăciune.

  • Avem infocentre turistice dar stau cu lacătul pe ușă

Conform datelor deținute de Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Timiş, în judeţul nostru există 18 centre de informare turistică, doar că majoritatea stau cu lacătul pe uşă.

În mare parte, primăriile au înfiinţat aceste infocentre cu bani europeni, avem 18 în judeţul Timiş şi nu funcţionează deloc bine. Ele îşi desfăşoară activitatea ca un apendice al primăriilor, nu au harta zonei, nu au suveniruri să le ofere turiştilor. Interesant de văzut este cum le pot face autoritățile locale funcţionale. Cei din zona vetrei de olari (n.r. – zona Făgetului) ar putea face, spre exemplu, nişte oale pe care turiştii să le poată cumpăra.

Sunt oameni angajaţi special pentru infocentre, există personal de specialitate, dar ei au senzaţia că e inutil să stea acolo opt ore pentru că turiştii nu se opresc. Multă lume se întreabă de ce au mai fost construite și dacă nu e cazul să le închidem. Nu cred că ele trebuie închise pentru că menirea lor este să promoveze arealul, însă trebuie o mai mare implicare din partea autorităților locale dacă vor să promoveze cu adevărat turismul.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ