Transparency International: România e ţara UE cu cea mai mare proporţie din populaţie care dă mită

108

România e ţara membră UE cu cea mai mare proporţie din populaţie care dă mită, iar circa jumătate dintre români consideră corupţia una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă ţara lor,arată un raport realizat de Transparency International.

Studiul, realizat pentru Europa și Asia Centrală, arată că, în medie, una din șase gospodării a plătit mită când a accesat servicii publice. Deși mai puține gospodării au plătit mită pentru serviciile publice în statele membre UE, rata crește semnificativ pentru țările din est.

„Cele mai mari rate au fost înregistrate în Tadjikistan (50%), R.Moldova (42%), Azerbaidjan, Kîrgîzstan și Ucraina (38%). România a înregistrat cea mai mare rată dintre statele Uniunii Europene cu 29%, urmată de Lituania cu 24%”, precizează organizația, potrivit Agerpres.

În ceea ce privește România, Transparency Internațional sesizează că tinerii în general solicită o organizare socială în mediul public, dar și cel de afaceri, care să nu mai condiționeze accesul la servicii și/sau carieră de existența unor mecanisme relaționare.

Pe de altă parte, este semnalizat faptul că instituțiile publice, dar și companiile nu sunt performante în a genera un mediu real de integritate. Raportul arată că la nivelul companiilor din România, inclusiv al celor de servicii de utilități, nu s-a îmbunătățit climatul de integritate internă și în interfața cu publicul.

„Administrația publică nu a reușit să își transforme conduita și modalitățile de interacționare cu cetățenii și, deși sunt temeri de decizie, la procedurile de rutină se constată aceleași practici de facilitare a serviciilor publice. Rata mică de răspuns la oportunitatea și eficacitatea raportării corupției arată, pe de o parte, că acele rețele protejate pot acționa fără ca răspunsul de aplicare a legii să vină prompt și, pe de altă parte, că la nivel de prevenție mecanismele de remedii interne nu funcționează nici în administrație, nici în companiile de furnizare a serviciilor către public”, susține studiul.

Totodată, faptul că în România mai mult decât în alte țări victimele sunt intimidate să nu raporteze sau să protesteze împotriva corupției arată că mecanismul de sancționare are limitări logistice sau de practica unitară, se menționează în raport.

LĂSAȚI UN MESAJ