Vineri, 26 aprilie, între orele 10-12 vor avea loc lucrări la Stația de Tratare a Apei din Hitiaș. Pe durata intervenției se va întrerupe furnizarea apei în Hitiaș, Racovița, Ficătar și Drăgoiești.
Tot pe 26 aprilie, între orele 9-14 se va opri apa în Traian Vuia, Ohaba Lungă și Secaș, iar între orele 9-15 se va întrerupe furnizarea apei în Gad, Pădureni și Voiteg pentru lucrări de spălare a rețelei de distribuție.
Din același motiv, pe 29 aprilie, între orele 9-14 presiunea va fi scăzută în Sacoșu Turcesc, iar pe 30 aprilie, între orele 9-14 presiunea va fi redusă în Șipet și Cadăr.
Lucrările de spălare urmăresc să asigure o calitate corespunzătoare a apei potabile și sunt o parte a activității desfășurate de Aquatim în cadrul mentenanței preventive a rețelelor de distribuție.
La reluarea alimentării cu apă în regim normal este posibil ca la robinete să curgă apă tulbure.
Deoarece această perturbare va fi de scurtă durată, recomandăm clienților să nu folosească apa în scopuri menajere, până la limpezirea completă. Rugăm, de asemenea, consumatorii să ia măsuri de stocare a unor cantități de apă care să le acopere necesarul pe perioada anunțată.
Lucrări Aquatim
Candidatura domnului Dominic Samuel Fritz la următoarele alegeri locale este una legală
Am scris acest text și pentru că, în spațiul public, au apărut tot felul de opinii (în unele dintre ele sunt citat trunchiat), care susțin faptul că dl Dominic Samuel Fritz nu ar putea candida la alegerile locale organizate în iunie anul acesta, întrucât dumnealui nu are domiciliul, ci doar reședința stabilită în Municipiul Timișoara. Din capul locului, țin să avertizez asupra faptului că nu doresc să intru în nicio dispută politică (sau de altă natură) și că prezentul text nu reprezintă altceva decât poziția unui om care, de aproape 25 de ani, desfășoară o activitate profesională (în calitate de dascăl universitar și de avocat), în domeniul dreptului administrativ. În consecință, din respect pentru rigoarea juridică — la care țin foarte mult! — și fără vreun alt scop, am decis să lămuresc, cu acest prilej, de ce candidatura dlui D.S. Fritz la scrutinul organizat la 9 iunie 2024, pentru alegerea autorităților administrației publice locale, este o candidatură care îndeplinește condițiile prevăzute de lege.
Raportat la mai multe dispoziții legale, pe care le voi cita în cele ce urmează, în privința subiectului mai sus enunțat, lucrurile stau după cum urmează:
a) poate candida și obține un mandat în cadrul autorităților administrației publice locale și cetățeanul unui alt stat membru al Uniunii Europene (altul decât România), persoană care este, în egală măsură, și cetățean european, respectiv al Uniunii Europene și căreia nu i se pretinde, pentru a fi eligibil, și condiția de a deține cetățenia română;
b) cetățeanul unui alt stat membru al Uniunii Europene poate obține un mandat de ales local în România, respectiv un mandat de consilier local sau județean ori unul de primar sau de președinte al unui consiliu județean;
c) cu excepția îndeplinirii condiției cetățeniei române, de care este dispensat, cetățeanul unui alt stat membru al Uniunii Europene poate obține un mandat de ales local în România, „în aceleași condiții ca și resortisanții acestui stat” [art. 20 alin. (2) lit. b) Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene], respectiv „în aceleași condiții ca și cetățenii români” și cu îndeplinirea prevederilor legii române pentru alegerea autorităților administrației publice locale [art. 5 alin. (1) din Legea nr. 115/2015];
d) deși art. 5 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 stabilește că poate obține un mandat de ales local în România, cetățeanul unui alt stat membru al Uniunii Europene care are „domiciliul sau reședința în România”, în realitate, după părerea mea, cel interesat trebuie să dețină domiciliul sau reședința în unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială în care candidează, date fiind următoarele argumente: (i) una dintre condițiile de eligibilitate pretinse cetățeanului român pentru obținerea unui mandat de ales local este aceea a domiciliului în unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială în care candidează, iar cetățeanul european poate obține același tip de mandat „în aceleași condiții ca și cetățenii români”; (ii) condiția domiciliului (sau a reședinței, în cazul cetățeanului unui alt stat al Uniunii Europene) în unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială în care cel interesat candidează a fost impusă de legiuitor în considerarea unei (minime) legături între candidat și colectivitatea pe care acesta intenționează să o reprezinte la nivelul administrației publice locale, de care el s-a atașat, căreia i-a înțeles și interiorizat nevoile specifice și în mijlocul căreia a înțeles, prin urmare, să se stabilească; (iii) este firesc ca unui candidat cetățean al unui alt stat membru al Uniunii Europene, interesat în obținerea unui mandat de ales local, să i se impună aceeași condiție, chiar și într-o formă alternativă domiciliului, respectiv în cea a reședinței în unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială în care înțelege să candideze, fiind de așteptat ca un astfel de cetățean să aibă domiciliul în statul de proveniență, chiar și în condițiile în care a înțeles să-și exercite libertatea de a se stabili, de a se angaja ori de a face afaceri pe teritoriul unui alt stat al Uniunii Europene care poate fi și România; (iv) spre deosebire de art. 20 alin. (2) lit. b) Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene, care vehiculează doar noțiunea de „reședință”, prevederile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 (printr-o simplă enumerare alternativă) și cele ale art. 87 și 88 C. civ. (la nivel de stabilire a înțelesului) deosebesc între categoriile „domiciliu” și „reședință”, cărora însă le atribuie un numitor comun: „locuința persoanei fizice” (principală sau secundară); (v) ultima observație o întărește pe cea de-a treia mai sus făcută, în sensul că, pentru legiuitorul român, condiția alternativ impusă cetățeanului european, care intenționează să obțină un mandat de ales local în România, de a avea „domiciliul” sau „reședința” în unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială în care candidează, este suficientă pentru a susține ideea atașamentului unui asemenea candidat față de colectivitatea pe care urmărește să o reprezinte la nivelul sistemului instituțional al administrației publice locale din țara noastră;
e) textul art. 5 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 instituie, în sarcina candidatului cetățean european, două condiții alternative — a domiciliului sau a reședinței în unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială în care candidează, conjuncția „sau”, utilizată în acest context normativ, neputând rămâne fără relevanță juridică; instituind condiția alternativă a reședinței, alături de cea a domiciliului, art. 5 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 se dovedește mai puțin constrângător decât art. 20 alin. (2) lit. b) Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene, dar în deplin respect pentru canonul așezat de art. 16 alin. (4) din Constituția României, text care trimite, în mod expres, la legea organică de organizare a alegerilor pentru constituirea autorităților administrației publice locale, lege care urmează să stabilească cerințele în prezența cărora cetățeanul european poate dobândi un mandat de ales local în România; această lege organică este Legea nr. 115/2015, cea care instituie condițiile în prezența cărora cetățenii români pot dobândi un mandat electiv la nivelul administrației publice locale, precum și condițiile în care cetățenii unor alte state membre ale Uniunii Europene pot ajunge în aceeași situație; art. 5 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 nu instituie vreun regim preferențial pentru cetățenii români și, respectiv, pentru cei ai altor state membre ale Uniunii Europene, principiul egalității neputând opera mecanicist, ci doar în consonanță cu ideea-premisă potrivit căreia egalitatea operează la nivel categorial, doar între persoane care se găsesc în aceeași situație, ceea ce nu este cazul în relația cetățeanului român cu cetățeanul unui alt stat membru al Uniunii Europene; nu în ultimul rând, se mai impune a fi reținută și împrejurarea că cetățeanul unui alt stat membru al Uniunii Europene, care este și cetățean european, se bucură, în România, de aceleași drepturi și libertăți ca și cetățeanul român, cu excepția acelor drepturi și libertăți care sunt în mod expres interzise de legea română cetățenilor străini;
f) potrivit Codului nostru civil, intrat în vigoare la 1 octombrie 2011, noțiunea de „domiciliu” și cea de „reședință” sunt descrise prin raportare la un numitor comun — locuința —, element cu care, pentru satisfacerea principiului consecvenței normative, și autorul Legii electorale cu nr. 115/2015 a relaționat, socotind însă ca fiind nerelevant, în registrul regimului juridic al alegerilor locale, caracterul acestei locuințe: principală sau secundară; iată de ce art. 5 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 impune, în mod alternativ, condiția domiciliului sau a reședinței în România, respectiv în unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială în care candidează, pentru cel care candidează la alegerile locale organizate în România, în calitate de cetățean al unui alt stat membru al Uniunii Europene (altul decât România).
Ambasadoarea UVT Liberty Marathon 2024 este Gabriela Szabo, campioană olimpică și multiplă campioană mondială la atletism
Universitatea de Vest din Timișoara (UVT), în calitate de organizator al competiției internaționale UVT Liberty Marathon, ajunsă la cea de-a șaptea ediție, are deosebita bucurie de a anunța desemnarea, împreună cu COSR, a Ambasadoarei ediției 2024, pe campioana olimpică și multipla campioană mondială la atletism Gabriela Szabo, declarată timp de zece ani la rând cea mai bună atletă a României.
În baza parteneriatului și a acordului de colaborare dintre COSR și UVT, în care este confirmat rolul COSR de a recomanda anual personalitățile vieții sportive care urmează să participe la UVT Liberty Marathon, ca personaje reprezentative ale mișcării sportive din România, campioana olimpică Gabriela Szabo urmează să semneze medaliile UVT Liberty Marathon 2024, oferite celor peste 4.000 de participanți ai ediției din acest an.
Anunțarea noii Ambasadoare UVT Liberty Marathon pentru competiția din 2024 a fost prilejuită de organizarea unei conferințe de presă, susținută la sediul COSR de către Mihai Claudiu Covaliu, președintele COSR, Marilen Gabriel Pirtea, rectorul UVT, alături de campioana olimpică Gabriela Szabo.
Rectorul UVT, prof.univ.dr. Marilen Gabriel Pirtea, apreciază contribuția adusă de campioana olimpică Gabriela Szabo la prestigiul maratonului UVT: „Noua personalitate investită cu rolul de Ambasadoare UVT Liberty Marathon, pentru ediția din 2024, binecunoscuta campioană olimpică și mondială Gabriela Szabo, este un exemplu viu pentru mesajul generic pe care UVT îl propune comunității: UVT Liberty Marathon s-a consacrat drept o competiție definită prin alegerile care ne fac diferiți, care ne fac unici și liberi, promovate prin sport și sănătate.”
Campioana olimpică Gabriela Szabo a declarat: „Este o fericire și o onoare să fiu imaginea unui eveniment atât de important pentru Timișoara. Am acceptat cu mare drag pentru că ce poate fi mai frumos decât ca noi, cei care venim din marea performanță și am excelat în zonele noastre de sport, să mergem mai departe în mijlocul oamenilor și să le vorbim cât de important este sportul, cât de minunat este să câștigi, cât de frumos te poți dezvolta prin mișcare, cât de mulți prieteni poți să-ți faci atunci când ești implicat în fenomenul sportiv. După ce m-am retras din activitatea competițională, acum foarte mulți ani, în 2004, unul dintre proiectele mele foarte dragi a fost să mă implic cât mai mult în comunitate și să promovez sportul ca un stil de viață sănătos. Mi-am dat seama, la acel moment, că prea puțini copii mai vin la sport și atunci am zis ca e o greșeală din partea noastră să așteptăm copii să vină la sport. Am realizat că trebuie să mergem noi printre ei, să-i convingem să crească în jurul nostru, sau prin sportul nostru. Așa că sunt de felicitat toți cei care sunt implicați în fenomenul sportiv, care își doresc o națiune sănătoasă, având în vedere ca 63% din populația României nu practică niciun fel de sport. Asta înseamnă că suntem un popor destul de sedentar și atunci noi, cei care suntem implicați în fenomenul sportiv, trebuie să vorbim mai mult despre ce înseamnă sportul și educația prin sport. Așa că vin cu mare drag la Timișoara și la toate evenimentele la care voi fi invitată, în acest fenomen minunat numit sport”.
„Campionii sportului românesc sunt modele veritabile pentru societate. Valorile pe care ei le promovează și le transmit tuturor contribuie la dezvoltarea armonioasă a oricărui om, atât fizic, cât mai ales psihic. Mișcarea Olimpică din România a fost în cei 110 ani de existență un reper în ceea ce privește Excelența, Prietenia și Respectul. Ne bucurăm că Universitatea de Vest din Timișoara, un reper al educației în România și nu numai, a ales să transmită importanța mișcării și a sportului prin campionii olimpici. Gabriela Szabo este unul dintre campionii pentru care spiritul olimpic a ajutat-o să ajungă în vârful performanței, să fie cea mai bună!”, a declarat Mihai Covaliu, președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român.
Ediția 2024 a UVT Liberty Marathon va avea loc în 28-29 septembrie, continuând o tradiție deja confirmată, aceea a unei competiții ce se adresează alergătorilor experimentați, dar și tinerilor sau copiilor aflați la prima experiență de alergare. Înscrierea pentru una dintre categoriile de curse permite fiecărui alergător să răspundă provocării pe care o simte cea mai potrivită: maraton (42km), semimaraton (21km), ștafetă maraton (42km), ștafetă semimaraton (21km), Cros (10.5km) și Cros (2km).
UVT Liberty Marathon a crescut de la an la an, spre noi orizonturi competiționale. Pentru 2024, organizatorii își propun să atingă un nou record de participanți, cu peste 4.000 de înscrieri, peste 30.000 km de alergare în total, cum îi stă bine unei competiții prestigioase, importantă atât pentru Timișoara, cât și pentru circuitul internațional anual al maratoanelor de șosea.