Directorul Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană, Simona Neumann, care a coordonat dosarul de candidatură al Timişoarei la titlu, a declarat, în noaptea de vineri spre sîmbătă, că Guvernul nu a anunţat deocamdată cuantumul contribuţiei la proiect, „deşi ar fi trebuit să o facă”.
Simona Neumann a spus, după ce s-a întors, în noaptea de vineri spre sâmbătă, în oraşul de pe Bega, că Guvernul trebuia să anunţe cuantumul contribuţiei înainte de finalizarea concursului.
„Guvernul nu a anunţat deocamdată cuantumul contribuţiei, deşi ar fi trebuit să o facă deja. Ministerul Culturii ar fi trebuit să anunţe înainte de terminarea concursului. Sigur că asta va fi o mare provocare. Este o practică, de 31 de ani se desfăşoară acest concurs în toată Europa şi fiecare guvern a anunţat contribuţia mai devreme sau mai târziu, dar nu mai târziu de sfârşitul concursului”, a declarat Simona Neumann.
Preşedintele Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană a povestit că a avut mari emoţii, vineri, la Biblioteca Naţională a României din Bucureşti, unde fiecare oraş şi-a susţinut candidatura, dar a ştiut că Timişoara are mari şanse să câştige titlul de Capitală Europeană a Culturii (CEaC) în 2021, pentru că: „am lucrat foarte temeinic”.
„Am avut susţinerea la Bucureşti a candidaturii, ultima probă din cele trei. Prima fiind depunerea dosarului de candidatură, a doua – vizita jurului ce a avut loc luni la Timişoara, iar astăzi (vineri – n.r.)a avut loc susţinerea şi interviul. A fost ca un examen obişnuit, atmosfera a fost foarte profesionistă, juriul fiind format din 12 persoane, fiecare cu expertiză într-un domeniu sau altul legat de dezvoltarea durabilă a oraşelor, de politici culturale, dezvoltarea audienţei, industrii culturale şi creative sau chiar foştii rectori de capitale culturale europene sau specialişti în arte şi muzeografie. Eu m-am simţit foarte bine, pentru că a fost o atmosferă profesionistă. Am avut foarte mari speranţe, am ştiut că am avut un dosar foarte bun şi asta ne-a oferit şi confortul gândului că da, avem şanse mari, pentru că văzusem toate dosarele. Am ştiut că noi am lucrat foarte temeinic şi mai ales că am propus proiecte realizabile, pe care le putem duce la bun sfârşit cu resursele pe care le avem”, a declarat Simona Neumann.
Coordonatul dosarului de candidatură al Timişoarei a adăugat că, în următorii cinci ani, instituţiile şi operatorii culturali din oraş vor avea sarcina de a atrage fonduri europene.
„Timişoara se va axa pe setul de proiecte produse în dosarul de candidatură. Conceptul se referă la reînvierea spiritului Timişoarei într-o notă contemporană. De acum şi până vom deţine titlul, peste cinci ani, va trebui să pregătim instituţiile şi operatorii culturali să atragă bani din fonduri europene, pentru că banii nu vor veni de la sine, ei trebuie atraşi. Trebuie făcute proiecte competitive prin care să se poată câştiga aceste fonduri”, a afirmat Simona Neumann.
Asociaţia Timişoara Capitală Culturală Europeană a fost înfiinţată în anul 2011 şi a pregătit proiectul de candidatură al oraşului, care are conceptul şi sloganul „Luminează oraşul prin tine”. Asociaţia este o organizaţie independentă şi are peste 100 de membri.
Însă, candidatura Timişoarei la acest titlu a fost anunţată, pentru prima dată, în anul 2010, de către fostul primar al oraşului, Gheorghe Ciuhandu.
În anul 2011, au fost organizate mai multe întâlniri având ca temă candidatura oraşului, iar în vara aceluiaşi an, Teatrul Naţional Timişoara a făcut o invitaţie unor reprezentanţi ai instituţiilor de cultură, organizaţiilor culturale, administraţiei locale şi regionale, mediului de afaceri în care s-a propus înfiinţarea unei asociaţii denumite iniţial „Asociaţia Comunitară Timişoara Capitală Culturală Europeană”.
Prin urmare, în data de 20 iunie 2011, peste 100 de persoane s-au întâlnit la Teatrul Naţional Timişoara, persoane fizice şi reprezentanţi ai unor organizaţii, iar marea majoritate a completat declaraţia de adeziune la viitoarea asociaţie.
Primul director al asociaţiei a fost ales Teodora Borghoff, iar în anul 2013 Simona Neumann a devenit director executiv al Asociaţiei Timişoara – Capitală Culturală Europeană şi a avut misiunea de a pregăti dosarul oraşului de pe Bega pentru acest titlu.
Simona Neumann este născută la Timişoara şi are o diplomă de doctorat în relaţii internaţionale, obţinută la Universitatea de Vest. Timp de trei ani, a lucrat la Comisia Europeană, perioadă în care s-a familiarizat cu tehnicile de management cerute de Uniunea Europeană, dar şi la Washington, ca cercetător.
Ioan Holender, fost director al Operei de Stat din Viena, a fost printre primele personalităţi care au anunţat că susţin Timişoara drept Capitală Culturală Europeană în 2021. De altfel, la înfiinţarea asociaţiei, Ioan Holender a devenit şi preşedinte onorific al organizaţiei. În anul 2013, şi Daniel Barbu, fost ministru al Culturii, a anunţat că susţine Timişoara. De asemenea, personalităţi precum bucătarul Antonio Passarelli, Aura Twarowska, solistă a Operei din Viena, scriitorul Petru Ilieşu, preşedinte-fondator al Fundaţiei Timişoara ’89, dar şi o serie de artişti, intelectuali şi universitari din Timişoara au anunţat că susţin candidatura „capitalei Banatului” la titlul de Capitală Culturală în anul 2021.
Vineri, Timişoara a fost desemnată Capitală Europeană a Culturii în anul 2021, după ce la titlu au candidat oraşele Baia Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara.
Titlul de Capitală Europeană a Culturii (CEaC) este atribuit unui oraş din Uniunea Europeană, din ţări candidate sau pre-candidate, pe durata unui an. Până în 2019, 60 de oraşe vor fi deţinut titlul de Capitală Europeană a Culturii. Programul este considerat a fi iniţiativa culturală emblematică a Uniunii Europene. Începând din 1985, Uniunea Europeană desemnează unul sau două oraşe, din ţări candidate sau pre-candidate, drept Capitală Europeană a Culturii. Se aşteaptă ca oraşele alese să prezinte, timp de un an, un program cultural inovator şi susţinut care să accentueze bogăţia, diversitatea şi similarităţile culturii europene în faţa unui public internaţional. În 2021 atât România, cât şi Grecia, vor găzdui câte o Capitală Europeană a Culturii.