Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021 în pericol

109

În spațiul european sunt tot mai multe voci care susțin că titlul de Capitală Culturală Europeană și-a pierdut, în bună măsură, relevanța de odinioară și că ideea simplă și generoasă din 1984 a ministrului Culturii din Grecia – Melina Mercouri – s-a transformat într-o aventură cu prea multe necunoscute. Un proiect care trebuia să unească oamenii și comunitățile în jurul valorilor europene a reușit, în cazul multor capitale culturale, să genereze așteptări, frustrare, suspiciune și neîncredere, stări ce au dus, în final, la dezbinarea comunităților. Pentru a evita acest scenariu și în cazul Timișoarei, trebuie sa reflectăm și să ne implicăm până când nu este prea târziu.

Semnatarii acestui document semnalează faptul că, la un an și jumătate după ce Timișoara a câștigat titlul de Capitală Culturală Europeană 2021, Asociația TM2021, care gestionează dosarul a evoluat într-o direcție ce îngrijorează, proiectul și fondurile fiind utilizate fără control, fără transparență, în lipsa unor proceduri de lucru clare și fără rezultate culturale notabile.

În faza inițială, din 2011 și până când proiectul a fost desemnat câștigător (septembrie 2016), Asociația a reunit principalele instituții culturale ale orașului, ONG-uri și personalități, precum și o serie de experți și curatori independenți care s-au implicat în concepția și scrierea dosarului de candidatură.

După septembrie 2016, în locul unei deschideri a proiectului spre comunitate și a lărgirii implicării, s-a remarcat un proces contrar, soldat cu îndepărtarea principalilor actori care au contribuit la elaborarea dosarului de candidatură: au plecat marea majoritate a colaboratorilor-cheie care au redactat cele două dosare câștigătoare, au demisionat 5 membri ai Consiliului Director, fără a fi înlocuiți, așa cum cere statutul, a fost îndepărtat un număr mare de membri ai asociației – fără notificări prealabile (din cei 113 membri înregistrați în 2015, azi au rămas doar 70). Inclusiv președintele de onoare al asociației, domnul Ioan Holender, personalitate respectată a orașului, director al Operei din Viena timp de 19 ani și de mai multe ori director artistic al Festivalului George Enescu, și-a anunțat public demisia, profund nemulțumit de modul în care directorul executiv al asociației,
doamna Simona Neumann, înțelege să o conducă.

Vom expune mai jos principalele critici formulate de societatea civilă și de mediul
cultural din Timișoara:

1. Deciziile în cadrul Asociației sunt luate în mod netransparent și nestatutar. Una
dintre deciziile grave prin consecințele sale este desemnarea directorului artistic
al proiectului Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021. Dosarul de
candidatură specifică de mai multe ori la cap. 6B că „procedura de selecție a
directorului artistic presupune un apel internațional deschis, condus de o
agenție externă de resurse umane, cu experiență internațională” și că directorul
artistic „va fi ales în urma unui apel deschis internațional, înainte de mai
2017”. Directorul executiv Simona Neumann a procedat la desemnarea
domnului Chris Torch ca director artistic printr-un act unilateral de voință, fără
a face cunoscute criteriile de selecție aplicate, chiar aferente unei proceduri de
head-hunting, fără a anunța responsabilitățile aferente acestei poziții, fără a face
cunoscute obiectivele trasate de executiv și de consiliul director și asumate de
directorul artistic sau țintele avute în vedere, pentru a se putea evalua apoi dacă
și-a îndeplinit mandatul.

Consecința este că directorul artistic ignoră cultura locală impunându-și
propriile experimente, unele dintre acestea la limita amatorismului, total
nepotrivite într-un oraș unde în timpul dictaturii comuniste mișcarea de amatori
a fost puternic ideologizată și unde intelectualii și profesioniștii din mediul
cultural au fost de multe ori marginalizați și chiar persecutați. Cazul grupului de
scriitori Aktionsgruppe Banat este de notorietate internațională. Contestat cu
ocazia întâlnirilor publice pentru lipsa de flexibilitate și de profesionalism de
care a dat dovadă la interpretarea programului din dosar și elaborarea
programului pe 2018, directorul artistic a atras un val de critici care s-a răsfrânt
negativ și asupra activității Asociației care gestionează programul Timișoara
2021.

2. Programul cultural derulat până în prezent de asociație nu anunță și nu face
vizibilă abordarea strategică a întregului concept – de ce au pornit anumite
proiecte din dosar și nu altele, spre ce ne îndreptăm cu ele, când pornesc
celelalte -, nu creează sinergii, interrelații între proiectele programului, așa cum
erau ele concepute în dosarul câștigător. Echipa condusă de directorul artistic
nu explică de ce este necesar să achiziționăm scump producții gata realizate, în
locul susținerii producțiilor și inițiativelor locale existente, nu face vizibil care
este aportul real de conținut al programului, ce rămâne în urmă pentru oraș din
el. Nu este clar dacă Asociația TM2021 este un operator cultural care își
produce propriile evenimente și care are o poziție privilegiată în raport cu
ceilalți operatori din sectorul independent sau de stat, ori dacă mai este un
coordonator al actorilor implicați în realizarea programului din dosarul de
candidatură, cum ar fi normal.

3. Dosarul de candidatură prevedea un proces de restructurare internă și
reorganizare a managementului: alegerea noului Consiliu Director care să-și
asume strategia implementării programului și să controleze întreg procesul
executiv de implementare, actualizarea actelor asociației care să cuprindă noile
structuri. Or, la un an și jumătate deja de la începerea implementării, acest
proces preparator nu a fost încă început. Nu au fost anunțate încă, în mod
transparent, procedurile ce se vor aplica, nu s-a realizat un calendar al
reorganizării și, subsecvențial, pașii ce vor fi urmați în legătură cu noile
structuri ce se impun:
a. constituirea unui Consiliu de Audit, Guvernanță Culturală și Etică.
b. constituirea unui Organism Independent de Monitorizare și Evaluare.
c. crearea unui Forum al Reprezentanților Regionali, a unui Forum
Consultativ precum și a unei Burse de proiecte. Nu s-a făcut nici un pas
pentru constituirea lor.

Lipsa acestor mecanisme de control extern, consultanță independentă și
dezvoltare generală a proiectului Timișoara Capitală Culturală Europeană sunt
expresii ale unui sistem nesănătos de guvernanță și management și reprezintă o
încălcare a modului de funcționare a asociației.

4. O flagrantă încălcare a prevederilor legale naționale și europene și un conflict
de interese major le reprezintă aprobarea în spatele ușilor închise a mai multor
proiecte pentru perioada 2017-2018, propuse de organizații și instituții care au
legătură directă cu o parte dintre membrii consiliului director, structura de
conducere a Asociației TM2021. Poate nu s-ar fi ajuns în acest punct, dacă
organismul european partener ar fi observat acest fenomen și l-ar fi amendat
încă din faza de redactare a dosarului de candidatură.

5. Banii publici s-au cheltuit și se cheltuiesc în deplină opacitate. Doar la somația
actorilor culturali independenți, asociația s-a văzut obligată să publice pe site o
foarte sumară schiță de execuție bugetară, care nu este altceva decât un anunț
privind sumele colectate și sumele cheltuite anual, fără niciun fel de altă
informație explicativă. În anul 2017, a fost cheltuit un milion de euro, pentru
care nu s-a prezentat nici un fel de raport legat de eficiența cheltuirii acestor
bani și de impactul produs la nivel local. În plus, în mediul cultural din oraș s-a format percepția că asociația a devenit o platformă deschisă pentru evenimente,
organizații și companii din afara orașului și din străinătate aflate în căutare de
finanțări facile.

6. De la ultimele excluderi din asociație nu s-au făcut cooptări de noi membri, iar
cererile depuse nu au constituit obiectul validării. Astfel, în mod practic, chiar
dacă personalități de prestigiu ale orașului și alți cetățeni cu vocație
participativă doresc să se alăture procesului de implementare a programului
Capitalei Culturale, înscrierile în asociație și accesul la actul decizional sunt
blocate până după alegerea noului consiliu director din aprilie 2018.

7. Deși raportul comisiei culturale UE de monitorizare, precum și OG 26/2000
actualizată, art. 22 alin. 1 și art.25, interzic expres conflictul de interese și
specifică în mod clar demisia imediată a membrilor ce se află în conflict de
interese, se mențin în structurile de conducere ale asociației asemenea raporturi
(directorul executiv are soțul membru al Consiliului Director). În plus, în
contradicție flagrantă cu legile în vigoare în România și UE, conducerea
asociației a hotărât expres eliminarea interdicției de incompatibilitate prevăzută
la art. 24 punctul 2 din statutul inițial, unde se prevedea ca „În situația în care
un membru al asociației ocupă o funcție de conducere în cadrul unei instituții
publice pe care asociația, prin scopul și obiectivele sale o sprijină, acesta nu
poate fi membru în consiliul director al asociației.” Eliminarea acestei
prevederi statutare s-a luat pentru ca Victor Neumann, soțul Simonei Neumann,
director executiv al Asociației TM2021, să poate fi menținut în consiliul
director.

8. Din raportul primei întâlniri de monitorizare de la Bruxelles din octombrie 2017
aflăm că monitorizarea și evaluarea locală va fi făcută de Universitatea de Vest
cu sprijinul unor experți europeni în frunte cu Robert Manchin. Domnul
Manchin este președintele board-ului Culture Action Europe, board din care
mai fac parte Chris Torch, directorul artistic și, de câteva luni, Simona
Neumann, directorul executiv. Atât timp cât cei trei menționați mai sus fac
parte din organismul de conducere al unei asociații cu sediul la Bruxelles, pot fi
ridicate anumite rezerve în ceea ce privește imparțialitatea procesului de
monitorizare și evaluare la care s-a obligat asociația.

Dacă analizăm pozițiile exprimate în spațiul public de către directorul executiv
Simona Neumann, se cristalizează o singură cauză care afectează activitatea
asociației: finanțarea deficitară. Într-o țară în care lupta împotriva corupției este
una din temele principale, ne întrebăm cum poate opinia publică din Timișoara să
determine autoritățile locale și naționale să-și onoreze obligațiile financiare
asumate față de Asociația TM2021, dacă aceasta are o conducere cu probleme de
credibilitate și care probează un dezinteres față de transparență și proceduri?
Fără apeluri deschise prin care se fac angajările, fără apeluri publice de proiecte
prin care organizațiile din sectorul cultural independent să poată să acceseze cu
șanse egale fondurile puse la dispoziție, fără un comitet director care să nu mai
promoveze interesele unora dintre membrii săi în agenda Capitalei Culturale
Europene, acest titlu riscă să devină un paravan în spatele căruia se poate produce
o risipă masivă din cele 48 de milioane de euro alocate până în 2021, în una dintre
cele mai sărace și mai corupte țări ale Uniunii Europene.

Urmare a acestor observații cu caracter general, solicităm câteva măsuri urgente:
1. organizarea unei adunări generale extraordinare a Asociației TM2021 prin
care să fie validați membrii noi, astfel încât toți cei interesați să poată
participa la alegerea noului consiliu director și la recredibilizarea asociației.
2. În același timp solicităm înființarea unui bord consultativ (prevăzut în
dosar), compus din personalități culturale, care, împreună cu noul consiliu
director, să gireze un apel transparent pentru pozițiile vacante (director
artistic, director de marketing, director de comunicare, producător general) și
experți desemnați (pe bază de CV, proiect individual, corelat cu dosarul
CCE2021 și interviu).
3. Noua echipă executivă să prezinte un plan de acțiune revizuit pentru
evenimentele care urmează să fie organizate în cursul anului curent și
structura bugetului până la finele anului 2019, cu alocările financiare pentru
fiecare categorie în parte: proiecte mari, proiecte de interes local, regional
sau național. După care, să se organizeze primul apel public de proiecte
destinat sectorului cultural independent, pentru perioada 1 ianuarie 2019 –
30 iunie 2019. Solicităm o sesiune de lucru care să pună la aceeași masă
instituțiile de cultură, organizatorii de mari evenimente și autoritățile care
trebuie să se implice în proiectele multianuale ce urmează să fie produse
până în anul 2021 și după.

Atragem atenția comisiei de monitorizare asupra disfuncționalităților semnalate și
solicităm ca ele să fie analizate și, după caz, incluse în raportul ce urmează a fi
formulat în luna aprilie 2018. În plus, considerăm că opiniile personale ale
raportorilor europeni care monitorizează activitatea Asociației TM2021 sau
consultările informale ale acestora cu directorul executiv sau directorul artistic
facilitate de platformele de social media, pot fi exploatate public de părțile
interesate, ceea ce reprezintă o instrumentalizare a unui organism european, care
prin statutul său trebuie sa fie imparțial. Acest aspect contravine modelului de bună
practică europeană.

Toleranța, multiculturalismul, spiritul civic, spiritul antreprenorial și deschiderea
către Europa sunt aici acasă de sute de ani. Astăzi, când Europa Centrală și de Est
este traversată de un val de naționalism, xenofobie și intoleranță care amintește de
anii treizeci, nu permitem nimănui să pună la îndoială existența valorilor europene
la Timișoara. Dar, de câte ori vom observa că acestea sunt folosite ca să se
mascheze incompetența, politizarea actului de cultură, lipsa de transparență și
înțelegerile făcute pe colțul mesei, ne vom simți obligați să reacționăm.

Semnatarii prezentului document cer Primăriei Timișoara și Consiliului Județean
Timiș să analizeze urgent dacă își mențin încrederea în conducerea asociației și
dacă își asumă, în deplină cunoștință de cauză, riscurile ce decurg de aici.
Adresăm prezenta sinteză critică finanțatorilor publici, Primăria Timișoara,
Consiliul Județean Timiș, Ministerul Culturii și Identității Naționale, membrilor
experți europeni și organismelor europene partenere, care au obligația să se
implice, să vină cu un răspuns la îngrijorările și propunerile din spațiul public,
astfel încât acest punct de fractură dintre mediul cultural și societatea civilă din
oraș și grupul care controlează în prezent Asociația TM2021 să fie depășit cât se
poate de repede, printr-un efort concertat.

Timișoara poate să fie una din poveștile de succes ale acestui program european
dacă împreună vom recupera principiile și starea de emulație care au permis
construcția acestui proiect și dacă putem să-l scoatem din zona de confuzie și fals
confort în care se află de aproape un an si jumătate, adică de la momentul câștigării
titlului.

Cu stimă,

Activ Civic – președinte Laurentiu Ștefanescu
ACUMA – președinte Daniel Paleu
Ana Adam, artist vizual
Florin Arhire, artist vizual

Brândușa Armanca, jurnalistă, profesor universitar, director al ICR Budapesta
(2006-2012)
Asociația Culturală BARAKA ARTIST
Asociația Culturală CONTRASENS
Asociația Culturală SINAPTICA
Asociația Culturală SOCART
Emil Banciu, directorul editurii eMedia, initiatorul proiectului
Biblioteca Virtuală Banat
Rodica Domnica Berinde, locuitor al cetății
Alina Bernecker, manager de proiect
Simona Biriescu, profesor universitar, manager cultural
Adriana Blaj, inginer, fost consilier Primăria Timișoara
Costin Brăteanu, artist vizual
Nicoleta Ciocov, vicepresedinte, Pelicula Culturală
Stelian Cirț, manager cultural
Dan Ciubotaru, doctor în istorie, Muzeul Banatului Timișoara
Alexandru George Condrache, doctor în literatură comparată
Doru Creț, manager cultural
Vasile Docea, istoric, profesor universitar, director al Bibliotecii Centrale
Universitare din Timișoara
Federația Inițiativa Timișoara – Laurențiu Ștefănescu, președinte
Fundația RUBIN
Marius Giura, manager cultural, președinte Fundația Culturală Jazz-Banat
Monica Herczeg, manager cultural
Florin Iepan, regizor de film, director executiv DocuMentor
Ștefan Iordănescu, regizor
Sorina Jecza, manager cultural, președintă a Fundației Triade

Mircea Leschian, manager cultural
Cosmin Manolescu, artist și manager cultural
Gabriel Mălăncioiu, compozitor, cadru universitar
Cristina Mălăncioiu, violonistă, cadru universitar
Călin Meda, producător de film
Camil Mihăescu, artist vizual
Camelia Mingasson, președintă, Asociația Culturală Kratima
Lucian Mircu, președinte, Marele Ecran
Anca Muntean, profesor universitar dr. emerit în psihologie
OSUT – președinte Ovidiu Boldor
Silviu Oravitzan, artist plastic
Nicoleta Papp, critic de artă
Victor Andrei Părău, pianist
Călin Petcana – doctor in arte vizuale, profesor la Facultatea de Arte și Design, UV
Timișoara
Gabriela Petcana – manager agenția UltraVoyage (turism cultural)
Ileana Pintilie, critic de artă, profesor la Facultatea de Arte și Design, UV
Timișoara
Svetlana Pomorișaț, designer
Ioan Augustin Pop, artist vizual
Ștefan Popa-Popas
Camelia Popescu, manager cultural
Sabin Popescu, regizor
Vasile Popovici, scriitor
Constantin Prut, profesor universitar, critic de artă
Ciprian Radovan, artist vizual
Daniela Rațiu, scriitor, jurnalist

Dana Sarmeș, critic de artă, curator independent
Teodor Scurtu
Valeriu Sepi, artist vizual
Societatea Timișoara
Ilie Stepan, compozitor, liderul formației Pro Musica
Ramona Szucsik, jurnalist
Alexandru Szentmiklosi, doctor în istorie, șeful secției de arheologie și istorie
veche, Muzeul Banatului Timişoara
Romeo Szorad, arhitect, membru fondator OAR
Robert Șerban, scriitor și jurnalist
Ștefan Iosif Tasi TAJO, artist vizual
Marius Tănasă, artist vizual
Petre Tănăsoaică, jurnalist
Mihaela Tilinca, manager cultural
Alexandra Titu, profesor universitar, critic de artă
Marcel Tolcea, scriitor
Trei Compas – președinte Marius Pascariu
Andrei Ujică, regizor, profesor de film la Universitatea de Artă și Design (HfG)
Karlsruhe, director fondator al Centrului de Artă și Tehnologie Media (ZKM)
Karlsruhe
Elisabeta Varga–Piatek, președintă, Pelicula Culturală
Rafael Vasilcin, director de imagine
Rodica Vârtaciu, cercetător I, profesor universitar, doctor în istoria artei
Daniel Vighi, președinte, Ariergarda
Smaranda Vultur, doctor in filologie, scriitoare
West Yacht Club – președinte Doru Creț

LĂSAȚI UN MESAJ