Statul ne vrea proşti? Universităţile româneşti, în pragul colapsului!

1087

Universitățile membre ale Consorțiului Universitaria – Academia de Studii Economice din București, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea din București și Universitatea de Vest din Timișoara trag un semnal de alarmă referitor la politicile publice privind învățământul românesc, în general și cele privind învățământul superior, în special, promovate de guvernele care s-au succedat începând cu anul 2008, care au creat deficite și riscuri economice majore și au adus sistemul de învățământ superior în pragul colapsului.

Printr-o scrisoare de protest, universităţile menţionate trag un ferm semnal de alarmă privind situația gravă de fond, accentuată de ultimele măsuri ale Guvernului României privind salarizarea unitară și semnalează următoarele:

• S-a ajuns la o subfinanțare gravă a educației și cercetării în România.

1. Nu numai că nu s-a respectat prevederea legală privind alocarea a 6% din PIB pentru educație, dar procentul este mult mai mic decât această valoare; cheltuielile pentru educație au ajuns, în anul 2015, la îngrijorătoarea valoare de 3,7% din PIB (în anul 2013 nivelul a fost și mai redus, 2,5%, iar în anul 2014 a fost 3,2%). România se află, de foarte mulți ani, în topul țărilor UE care alocă cea mai mică cotă din PIB pentru finanțarea învâțământului, fapt ce constituie un atentat la securitatea şi interesul naţional pe termen mediu și lung.

2. Deși numărul de studenți a scăzut foarte mult, în special din motive demografice, fiind astfel reduse structural veniturile universităților, Ministerul Educaţiei Naționale și Cercetării Științifice (MENCS), în loc să crească finanțarea pe student echivalent, a scăzut-o constant și consistent punând astfel o presiune și mai mare pe bugetele universităților. Conform datelor CNFIS, din 2008 până în 2015, finanțarea pe student a scăzut de la 3169, la 2490 lei, iar pentru 2016, conform alocației preliminare, este prevăzută o altă scădere cu 9,16%.

3. Pe lângă reducerea drastică a finanțării, Guvernul a crescut presiunea pe componenta de cheltuieli prin majorări salariale succesive, neinsoțite de alocarea unor sume suplimentare corespunzătoare. În cazul personalului didactic și didactic auxiliar creșterea a fost de peste 55,4% în perioada 2011-2015 . Pentru personalul nedidactic creșterile salariale din perioada 2010-2015 au fost de 27% (15% în 2011 și 12% în 2015). Aceste majorări, în principiu binevenite, nu au fost însoțite însă de majorarea corespunzătoare a transferurilor de la buget, transformând astfel o recompensă într-o iluzie şi chiar povară.

4. La majorările salariale acordate prin lege s-au adaugat numeroase decizii ale instanțelor de acordare retroactivă a unor drepturi salariale, care au crescut de asemenea cheltuielile universităților. De exemplu, la una dintre universitățile din Consorțiu în perioada 2012-2016 drepturile salariale stabilite prin hotărâri judecătorești au fost în sumă de 31,2 millioane lei, iar sumele alocate de MENCS au fost de 25,6 milioane lei, necesitând suplimentarea fondurilor din veniturile extrabugetare ale institutiei cu 5,6 milioane lei. Este incorect să se solicite universităților să suporte acordarea drepturilor salariale retroactive din veniturile proprii, atâta timp cât acestea sunt datorate exclusiv erorilor legislative generate de Guvern sau Parlament. Practic, Guvernul pune universitățile să plătească din fonduri proprii costurile deciziilor politice greșite!

Prin scăderea drastică a veniturilor și creșterea impusă a cheltuielilor s-a ajuns ca în universitățile românești, cărora li se cere să performeze în topurile internaționale, cheltuielile cu salariile să fie de peste 93% din total finanțare. Rămân astfel, extrem de puține resurse pentru alte cheltuieli esențiale precum: investițiile în infrastructura didactică și de cercetare, cheltuieli materiale necesare actului educațional, respectiv, cheltuieli privind dezvoltarea instituțională și internaționalizarea.

5. Finanțarea cercetării a scăzut de asemenea, România rămânând pe ultimul loc în UE privind cota din PIB alocată cercetării. Astfel, în anul 2014 s-a alocat 0,31% din PIB, în 2015 s-a alocat 0,31% din PIB, în timp ce în anul 2008, ponderea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare din sectorul public a fost de 0,40% din PIB.

• Concomitent cu reducerea drastică a veniturilor universităților, Guvernul și MENCS, fără a consulta universitățile, impun prin decizii administrative o împărțire profund eronată a acestor resurse.

Astfel, salariile de bază pentru funcțiile didactice și de cercetare s-au stabilit fără a ține
cont de performanțele științifice ale personalului din învățământul superior. Consorțiul Universitaria susține, în continuare, majorarea salariilor în învățământ, dar politica de resurse umane să se facă diferențiat, stimulând excelența în educație și cercetare.

În aceste condiţii de politici publice şi financiare păguboase pentru mediul academic românesc, a se vorbi în diverse strategii naţionale despre internaţionalizarea mediului academic românesc şi despre intrarea universităţilor româneşti în liga universităţilor de tip world-class este o utopie şi o responsabilizare injustă a universităţilor româneşti în ochii publicului naţional şi internaţional.

Față de toate acestea, universităţile cer MEN și Guvernului următoarele:

1. Retragerea imediată a OUG 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016;
1. Aducerea imediată a finanțării pe student cel puțin la nivelul celei din 2008 si elaborarea unui calendar de crestere până la nivelul mediu din țările foste comuniste ale UE;
2. Stabilirea cu reprezentanții consorțiului a unui calendar pentru atingerea până în 2020 a unui procent de 6% din PIB pentru educație și 1% pentru cercetare.

În cazul în care nu sunt urgent adoptate aceste măsuri, universitățile membre ale Consorțiului Universitaria vor începe proteste publice interne și se vor adresa atât instanțelor juridice interne pentru a contesta măsurile acestea contrare legilor și interesului național cât și forurilor europene pentru a semnala nerespectarea reglementărilor europene privind consultarea publică în cazul adoptării unor măsuri legislative cu puternic impact economic și social și privind subfinanțarea gravă a învățământului și cercetării în România.

1 COMENTARIU

  1. Daca sau vazut ei mari printr-o politica de dizumanizare de ce sa mai fie respectata intelectualitatea tanara si fara experienta in productie? Azi productia este pt.ei prin pensii speciale pt. ca trebuie sa ne anihileze pe toti.

LĂSAȚI UN MESAJ