Criza refugiaţilor din Europa a ridicat din ce în ce mai mult problema abandonării acordurilor Schengen şi reintroducerea controalelor la frontiere, în încercarea de a opri afluxul de migranţi. Însă costurile generate de renunţarea la libera circulaţie ar putea fi uriaşe.
O abandonare a acordurilor Schengen şi o restabilire a controalelor la frontiere va costa economia franceză unul-două miliarde de euro pe termen scurt şi îi va reduce creşterea cu circa o jumătate de procent din PIB, adică peste zece miliarde de euro pe termen mai lung, estimează France Stratégie.
Într-o notă publicată miercuri, organismul de reflecţie şi expertiză arondat premierului evocă incluiv un impact global de aproape 0,8 puncte din PIB – adică 110 miliarde de euro – pentru ansamblul ţărilor din spaţiul Schengen, care depun eforturi să oprească un aflux de refugiaţi.
Reintroducerea generalizată a controalelor la frontierele fiecărui stat european ar afecta turismul, muncitorii din zona de frontieră şi transportul mărfurilor.
Costul acestei măsuri este estimat, în ceea ce priveşte Franţa, la o sumă cuprinsă între unul şi două miliarde de euro, în funcţie de intensitatea controalelor, la care se va adăuga finanţarea mijloacelor care-i sunt consacrate.
Jumătate din această sumă ar proveni de la o scădere a vizitelor turiştilor, 38% de pe urma muncitorilor din zona de frontieră, iar restul a transportului de marfuri.
Acordurile Schengen cu privire la libera circulaţie a persoanelor şi bunurilor între 26 de state europene se află sub presiune de la începutul crizei migraţiei.
Anumite ţări au reintrodus deja controale la frontierele lor comune, precum Austria, apoi Germania, iar cel mai recent Suedia şi Danemarca.
Franţa a făcut acelaşi lucru, în anumite posturi de frontieră, după atacurile islamiste de la 13 noiembrie, iar consecinţa a fost apariţia unor timpi de aşteptare mai mari sau mai mici, în funcţie de perioada din timpul săptămânii.
France Stratégie estimează că impactul unor controale sistematice asupra turismului va fi semnificativ, implicând o scădere a vizitelor într-o ţară care primeşte anual peste 83 de milioane de turişti în sejururi de cel puţin o noapte şi 122 de milioane de excursionişti.
Cei aproximativ 350.000 de muncitori francezi din zone de frontieră ar fi afectaţi de o creştere a timpului navetei de la domiciliu la serviciu şi înapoi, iar circulaţia mărfurilor ar fi afectată de controlarea încărcăturilor la frontiere.
Pe termen lung, într-o perioadă de zece ani, studiile de impact sugerează un cost suplimentar net anual de peste zece miliarde de euro, „asociat numai scăderii comerţului” Franţei cu celelalte ţări membre, subliniază France Stratégie.
„Costul pentru spaţiul Schengen va fi de 0,79 puncte procentuale din PIB-ul total, echivalentul unei pierderi nete de peste 110 miliarde de euro”, estimează grupul de reflecţie.