Și totuși, în Caraș-Severin există firme de top

400

Cu toate că județul Caraș-Severin stă cam de multă vreme în topul invers al dezvoltării economice, există și aici firme, nu chiar puține, care se străduiesc să traverseze oceanul agitat al indeciziei politice, al impotenței cronice a guvernanților de a proteja capitalul autohton.

În acest context, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură a județului Caraș-Severin (CCIA) se încăpățânează să organizeze, de 23 de ani încoace, o gală ce cuprinde topul firmelor din județ. La sfârșitul acestei săptămâni, CCIA a organizat, la Hotelul Rogge, ediția a XXIII-a a topului firmelor din Banatul de Munte, pe baza rezultatelor înregistrate în 2015. Petru Buzzi, președintele CCI Caraș-Severin, spunea, printre altele, în deschiderea evenimentului, că vreme de 25 de ani, județul a fost prost administrat, timp în care populația a scăzut cu aproape 100.000 de locuitori, iar contribuția la PIB a scăzut în mod constant. Cu toate acestea, afirma Buzzi, încă mai așteptăm un Mesia să ne salveze. Salvarea însă trebuie să vină de la noi, de la cei care demonstrăm an de an că facem ceva, contribuim prin munca noastră la îmbunătățirea climatului economic și social al județului.“

caras-1La nivelul celor mai bune firme au intrat în top cele care, între altele, au înregistrat profit din exploatare pozitiv, cifra de afaceri a fost de cel puțin 100.000 de lei, în cazul microîntreprinderilor, și minim 250.000 de lei în cazul macroîntreprinderilor. Nu au fost admise în acest an grupurile de interes economic (GIE), firmele ale căror cuantum format din suma datoriilor în legătură cu bugetul asigurărilor sociale și bugetul statului și impozitele și taxele neplătite la termenul stabilit la bugetele locale depășește cuantumul creanțelor în legătură cu bugetul asigurărilor sociale și bugetul statului, precum și firmele care la data realizării clasamentului se aflau în stare de radiere, faliment, lichidare, dizolvare, insolvență ori întrerupere temporară a activității.

Clasamentul a fost structurat pe: cercetare-dezvoltare și high-tech, industrie, agricultură-silvicultură-pescuit, construcții, servicii, comerț și turism. Potrivit declarațiilor fiscale depuse în vara acestui an, din cele 5.004 firme din județ, 949 îndeplinesc indicatorii ceruți de top. Cele mai multe, 630, din sfera serviciilor și comerțului, 152 din industrie, 90 din construcții, 59 din agricultură și 21 din cercetare.

Seara s-a încheiat cu un moment festiv în care firmele clasate pe primele locuri au primit diplome, iar oamenii de afaceri au putut sta împreună la masă, discutând despre proiectele următorilor ani dar și despre repetatele deficiențe legislative care pun în dificultate mediul economic românesc.

LĂSAȚI UN MESAJ